Monthly Archives: January 2012

Pozele şi filmarea nunţii

Eu când m-am însurat am zis să nu mai luăm fotograf şi cameraman, că sunt destui care fac poze şi filmează.
Cea mai mare prostie am făcut-o.
Poze avem ceva ceva, nu-s profi, dar merg după o Photoshopare…
Însă filme… am două dvd-uri.
Dar nu mă uit la ele. E sub orice critică filmat.
Trebuia scule profesioniste şi om care să se priceapă. Prietenii care-ţi filmează la nuntă fac ce se pricep, dar nu e îndeajuns.

Are omul ăsta nişte poze făcute de rămâi mut…
Aşa da fotograf…
În rest totul a fost frumos la nuntă.
Că eu nu dansam a fost partea a doua.
Toate temerile noastre s-au terminat când am ajuns la restaurant.
Neveste-mii îi era frică să n-o facă de ruşine rochia de mireasă să nu-şi rupă vreun voal ceva, dar totul a fost cum nu se poate mai bine.
Mncarea a fost excelentă, băutura şi mai şi 🙂
Dj-ul şi-a făcut treaba onorabil şi toată lumea s-a distrat.

Cu acest post particip la alt concurs marca blogatu.
Acu aştepăm câştigătorul să fie extras… Deja mi-am ros toate unghiile, inclusiv pe-ale nevestii…

Bradul de Crăciun

Bă ce n-am văzut tot anul am văzut acum.
Adică beteală, brăduţi, globuleţe, căcănele, păcănele, triciclete…
Şi deh, cum majoritatea îşi puseră poze cu bradul (iete bă a lu’ Petronela, iete ce brad mişto am, zici că e Pitt), aşa mă gândii eu dupe multe strofocări şi întinări să zic şi povestea bradului meu.
Când eram mititel, prin perioada comuistă, ai mei au luat în vreo 2-3 ani brazi naturali.
Nu de alta dar mie-mi plăceau mult cum erau ei aşa împodobiţi şi mi-era mai mare dragul să agăţ globuri în el.
Zic de numa 2-3 că după ce mă săturam de ei, prin aprilie-mai aşa (obicei ce a rezistat până-n prezent) trebuia să luăm globurile din el şi pe dânsul sărmanul să-l aruncăm.
Zis şi făcut, numă că după 2 luni de stat în sufragerie, ţi se umplea casa de ace d-alea.
Câte ace n-am luat în picioare…
Aşa că după o scurtă sfătuire între ai mei (- La anul luăm unul de plastic. – Bine!) s-a purces la cumpărarea unui brăduţ artificial. Făcut de Flaro, cine ştie câştigă. Făceau ăia de la Flaro tot felul de drăcăreli, mai aveam un breloc pe care l-am purtat 15 ani până s-a spart…

După o perioadă de aproape 20 de ani am renunţat la brăduţ (1,20 m, format din bucăţi mici de plastic) şi am luat altul.
Tot artificial, dar mare. Are 2 metri şi seamănă cu unul natural, d-ăla de la mama lui, cu multe braţe, multe ace.
Dar beleaua e că şi ăstuia îi cad acele fâşiile de plastic din care-i făcut.
Mă rog, o dată-n an e Crăciunul, chiar şi pentru 3 luni.
Iete-l în toată splendoarea lui de brad!

În modul cel mai serios spus acum, nu e făcut ca la carte. Când eram mic mi-era mai mare dragul să împodobesc la el. Cu timpul am început s-o facem fără chef, fără niciun fel de bucurie în suflet.
PĂCAT!
Astea fiind spuse, anunţ pe această cale că bradul meu participă la concursul de mister Brad 2011-2012.
Premiile vor consta în stick-uri de memorie (3 la număr oferite de blogatu), precum şi de 2 hostinguri, precum şi de un domeniu la alegere .com, .net, .org, + găzduire babană.
Tre să mulţumim olteanului de Blogatu pentru această oportunitate.

– Zi bă Bradule şi tu merci!
– Jingăl bel, jingăl bel…
– Instalaţia mamii ei de treabă, numa neromânisme cântaţi. Un “Astăzi s-a Născut Hristos” nu ştiţi…

 

La mulţi ani!

Cu oarecare întârziere urez şi eu tradiţionalul “La mulţi ani” printr-o poză care face cât mii de cuvinte.
Sau vă lasă fără cuvinte…



Derulaţi mai jos…