Monthly Archives: November 2012

Marketingul cu reclamele

Să nu întrebați ce treabă are Marketingul cu reclamele.
Citiți mai jos, că e pentru voi, cei dornici de învățare!

Asociatia Studentilor sectiei de Marketing – ASM, este cea mai veche asociatie din cadrul FSEGA, UBB care activeaza de peste 7 ani în mediul studențesc clujean.

Maratonul Publicitatii este un eveniment marca ASM organizat cu regularitate începând din anul 2006, aflându-se astfel la cea de-a VII-a editie.

Realizarea acestui proiect a pornit de la sfatul domnului conf. univ. dr. Marcel Pop, devenind astfel o traditie pentru ASM si constituind de asemenea primul mare eveniment cu care aceasta își începe activitatea anului universitar.

Evenimentul se concretizeaza în încercarea de a prezenta studentilor clujeni unele modalitati de realizare a campaniilor publicitare, precum si o lunga serie de spoturi tv, care s-au evidentiat la nivel global prin creativitate si originalitate.

Acest proiect are drept scop creearea unei noi viziuni a studentilor asupra reclamelor, invitându-i sa faca parte, timp de câteva ore din minunata lume a publicitatii.

Totodata urmarim familiarizarea studentilor, din toate domeniile, cu privire la conceptul de marketing, prezentându-le o modalitate alternativa de a percepe publicitatea.

Editia din anul acesta, a evenimentului Maratonul Publicitatii dezvoltă ca și temă Reclame reușite vs. Reclame nereușite.

Obiectivul principal al ediției din acest an consta în prezentarea contrastului dintre reclamele reusite si cele nereusite prin intermediul unor specialisti din domeniul marketing-ului si cel al publicitatii, dar si prin intermediul unui colaj de reclame si totodata întelegerea impactului pe care îl are publicitatea asupra publicului.

Maratonul Publicitatii, ediția a VII-a, va avea loc pe data de 5 Decembrie 2012 în Aula din incita Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.

Și mai ales dacă sunteți din Cluj sau împrejurimi, e păcat să nu vă duceți.
Aveți numai de învățat.
Și așa auzit din ce în ce mai mult că învățământul e la pământ…
Dar dacă vă dă cineva mură în gură să mergeți undeva unde puteți învăța chestii noi și folositoare, de obicei strâmbați din nas.
Sper să nu faceți așa și acum.
Căci mă supăr.
Și vă bat de vă cocoșez.
Știți doar că sunt legendar

Îți dau o fată?

Merg pe stradă. Deja e al naibii de frig.
Parcă mă obișnuisem cu vara…
– Îți dau o fată?

Mă uit în stânga.
Un chel gras și negru la față zâmbea la mine.
– Îți dau o fată?
– Nu mă, ce să fac cu ea?
– Cum mă, cum nu știi. O iei de craci și…

– Băi, știu asta. Dar nu-mi trebuie.
– De ce?
– Că am nevastă acasă.
– Lasă bă că și eu am acasă nevastă…
– Și atunci?
– Păi o amantă, o ceva?
– Nimic!
– Ce mă, ești d-ăla?
– Nu băi nene, însă vezi tu, luatul așa de pe stradă nu se mai practică. Suntem în 2012, ați rămas la fel…

Se uita la mine descumpănit. Totuși voia să mă convingă. Doar era la mijloc reputația lui, nu?

– Păi mă omule, zic, din ce în ce mai sigur pe mine. Tu vrei să închiriezi o gagică da? Nu s-o vinzi?
– Cum s-o vând? Abia am luat-o de la Albanezu’, 700 euro m-a costat panarama…
– Bun așa. Și ieși așa pe stradă și urli că dai femei? Dacă eram milițian?
– Vremurile e grele, vere, spuse spășit. Copilașii emulți, de muncă nu e, că-s țigan… Și decât să fur, mai bine scot bagaboantele pe stradă.
– Mă te înțeleg, dar nu așa se face. Poți să vinzi altceva.
– Am telefoane fratele meu. Vrei niște telefoane mobile? Uite, că-s aproape noi. Și scoase cu o iuțeală uimitoare 4 mobile din buzunar.
– Nu, sunt vechi, eu fac altceva, iau de pe net.
– Cum mă, să-ți trimită ăla cărămidă în colet?
– Nu nene, eu intru pe tocmeli.ro, găsesc ce mă interesează, vorbesc cu omul și iau.
– Ce? Telefoane?
– Au și camioane dacă vrei… Orice n-auzi? Vindea unul niște pui de rotwailler, mamă mamă, altul niște ouă de struț. Ceva de speriat. Aveau de toate!

Se uită la mine din ce în ce mai neîncrezător și mă întrebă în șoaptă:

– Și… ceva femei p-acolo nu iereau?

Mândru de-a fi român

Un subiect delicat pentru unii.
L-am întrebat pe un prieten “ești mândru de-a fi român?”
S-a uitat la mine ca la felul 7.

Țin minte că eram prin 91-92 la țară și ne uitam la TVR.
Unde arăta viața din colegiile din Olanda.
Unde studenții își lăsau bicicletețe în niște rafturi frumoase, unele lângă altele, fără se le mai lege cu 10 lanțuri și 20 de lacăte.
Mă uitam uimit.
Văru-meu îmi spunea.
– Uite mă, nu le leagă, le lasă acolo, după ore fiecare și-o ia pe-a lui și pleacă acasă
– Păi nu i le fură?
– Nu există mă acolo să furi. O bicicletă de 20 de dolari?
– Păi la noi de ce se fură?
– Păi ține de mentalitate mă. Noi vom ajunge la nivelul ălora peste 100 de ani, poate nici atunci.

Și m-am gândit la ceva.
Cum naiba în America în 1880 ăia n-aveau decât case de lemn, de luau foc așa ușor, indieni și vestul sălbatic, și noi aveam case de cărămidă, civilizație…
Cum naiba de acum în 1991 America are stadioane de 70.000 de locuri și noi n-avem noctură la Stadionul Dinamo?
Cum americanii au laptopuri și noi ne uitam la un HC ca pisica la HTC?

Ajuns acasă, într-o discuție ulterioară cu tata despre România și români am zis că olandezii sunt mai civilizați ca noi, și ne va lua mult timp până să-i ajungem. Doar vorbisem cu văru-meu despre asta, eram în temă și știam multe.
– Ar trebui să fii mândru de țara ta mă boule!

Cred că n-am fost mai cutremurat nici când m-am curentat bebeluș fiind.
Să fiu mândru că sunt român?
Da, am fost, și încă sunt.
Nu mă tem s-o recunosc.

Căci unde 2 îți vor zice că ești țigan ciorditor, 3 îți vor spune că ești dârz.
Și faci mămăliga și sarmalele alea excelente…
Măcar pentru atâta lucru să fim recunoscuți.

Îmi place țara. Păcat că nu avem timp s-o vizităm.
Plecăm în vacanțe la Paris, în insulele Maldive, Dumnezeu știe pe unde. Dar unt români care n-au văzut Delta Dunării. Eu fiind unul dintre ei.
Și nu pentru că m-am dus în Maldive, ci pentru faptul că era mai iefin să merg la bulgari la mare. Dau un exemplu, nu am fost niciodată în Bulgaria.

Numai că noi nu (mai) știm să facem turism.
Dăm totul scump, și serviciile lasă rău de dorit.
De aia nu mai vin zeci de mii de nemți pe litoral.
De ce să se înțepe în seringi aruncate pe plajă în Vama Veche, când pot merge la Nisipurile de Aur în Bulgaria? Sau na, mai dă 50-100 euro în plus și se duce-n Spania.
– Ăia au civilizație. Nu mai mergem în România… Nu-mi mai place.

Și e păcat. Deoarece noi ca oameni suntem buni.
Chiar și acum, printre profesoare care terorizează copiii, eleve care fac sex pe catedră și elevi care se bat cu cuțitele, încă se mai face carte.
Ăia 30% care mai învață.
Suntem printre cei mai inteligenți din Europa.
Numai că suntem leneși.

Păcat că nu s-a inventat un medicament contra leneviei.
Și când s-o inventa îl va patenta un român, sigur asta.
Păcat că invenția va fi aunor canadieni ceva, și abia după 100 de ani se va recunoaște că de fapt e românească. Vezi insulina.

Ar trebui să reeducăm educatorii în primul rând.
Apoi părinții.
apoi elevii se vor educa cum trebuie.
De ce naiba să ne-o ia chinezii înainte?
De ce ăia stau unul lângă altul, drepți și fac oice li se cere?
A, în comunism a fost nasol, militărie…
Lasă că avem acum democrație. Prost înțeleasă, uite unde ne-a ajuns.
Că am ridicat sus nasul.
Dar n-am văzut când cădeam în gropi…

Dacă și voi sunteți de acord, măcar în mică parte cu ce-am zis eu, aruncați un ochi aici.
Unde un om încearcă să facă diferența.
Între un român nepăsător și unul care se implică.

Ești pregătit?

Te întreb cât se poate de serios. Vine iarna curând. Ești pregătit?
Sau te văd ca pe autorități ridicând din umeri la stratul de 4 metri de zăpadă.
– Ne-a luat pe nepregătite ninsoarea asta.
– Nu ne așteptam să ningă în decembrie, nici să ne bateți!

Dar eu vă întreb de pe acum.
Căci pe 6 decembrie vine moș Nicolae.
Tu ești pregătit?
Ai luat ceva cadouri pentru copii?
Pe 24 vine și moș Crăciun.
Nu e frumos să te prindă cu masa goală…
să nu zici că n-ai fost pregătit, că n-ai știut, că “uite ce-a trecut anul dom’ne, ce criminal…”

Degeaba promiți că n-ai uitat. Căci dacă te descos văd că ai uitat ziua nevestei când e…
În mai parcă, nu?
Ce contează ziua, toată luna o tot sărbătorești…
Țin minte și acum noaptea de Crăciun.
Doamne, câte jucării, câte dulciuri și câte hăinuțe primeam…
Dumnezeule, ce bucurie când noaptea mă culcam cu o jucărie primită de ajun, iar dimineața sub brad aveam alta…
Căci așa făcea moș Crăciun.
Se ascundea de mine, ceva de speriat…
Când eram ba la baie, ba dormeam, el venea.
Căci îl auzeam vorbind cu ai mei, arătându-le jucăriile.

Ce, puteam eu să dorm când alături ai mari se jucau primii cu mașinuțele mele viitoare?
Nu mă supăram eu că se joacă cu jucăriile mele.
Totul până la ciocolată.
Ști că primeam niște ciocolată chinezească, Golden Bee.
În viața mea n-am mâncat ciocolată mai bună.
Să n-aud de ciocolata elvețiană.
Golden Bee ăla era miezul.
Mai ales când aveai 8-9 ani. În vremurile alea tulburi.
Cea mai frumoasă perioadă a vieții a fost copilăria.
Nu tu griji, nu tu probleme…
Moș Crăciun venea cu daruri an de an, moș Nicolae la fel.
Niciodată nu m-a adus vreo nuia.
Mă temeam să nu-mi aducă vreo bâtă de baseball sau vreun baros la câte năzdrăvenii făceam.
Dar el nu era atent.
Mă iubea la fel de mult.
Căci numai ciocolată, fructe și jucării îmi aducea…

Mi-e frig!

A venit iarna și mi-e frig!
Așa că trebuie să mă îmbrac.
Asta e musai na. Dacă ți-e frig te îmbraci, nu te duci șă-ți iei o bere rece…
Deși ar merge și acu o bere…

Mă rog, hai să revenim la hine.
De când cu nebunia asta de black friday, am zis că poate îmi iau măcar o pereche de ciorapi la preț scăzut, nu?

Și ce văd eu?
ZorileStore are reduceri 2 zile, de până la 60%!

Casc eu bine ochii, citesc mai bine, așa e!
Indru la ei pe site.
Oferte peste oferte nene…
Am văzut niște blugi meseriași, cum vreau eu.
Și ăia reduși la preț.
Păi să nu-ți iei mă?

Aș lua, de ce nu…
Numai că partea monetară ela pământ.
Dar na, cum se știe că bloggerul de obicei e mai ceva ca studentul la bani, BlogAwards ne vine în ajutor.
Așa că până la 24 noiembrie, puteți participa la concursul de față, de unde puteți ieși cu ceva bănuți.
Adică vouchere de 500, 300 si 200 lei.
Ce m-aș mai echipa eu. Așa în stilul anilor 50…
Mi-aș lua ghetele astea.
Aș continua în sus cu perechea asta de blugi. Puma nene, nu jucărie!
Api în sus aș lua geaca asta de motociclist.

Nu știu de ce, dar la o vreme m-a reapucat nostalgia anilor 40-50…

Aveam nostalgia anilor 20-30 până anul trecut. Apoi m-a apucat asta cu anii 50.
Ce vremuri…
Cu ocazia asta anunța că voi reamenaja blogul ăsta.
Să fie în stilul anilor 50, cu pin up girls, cu motociclete Triumph, cu bandele din Brooklyn, cu pop-artul lui Warhol.
Să vdem ce iese. Ideea e să-mi fac timp.

Dar când voi termina va arăta foarte meseriaș.
Cum ar fi fața mea dacă voi câștiga la concursul de față.
Ce moment Kodak?
Aia va fi poză bună de pus în ziare.
Pe prima pagină a tuturor manualelor școlare, pe calendare, pe caroserii de mașini.
Mai ceva ca ăla mustăciosul… Ăla de omoară cobre și împinge pămânul. chuck Norris ăla…