Monthly Archives: April 2016

România și clauzele abuzive

După multă luptă s-au făcut și-n românia 2 chestii importante.
1) Faptul că NU E NECESAR AMBALAJUL pentru ca un produs să intre în reparații, în garanție.
2) Clauzele abuzive din contracte sunt, LEGAL, abuzive, adică în afara legii.

Și asta nu s-a făcut așa, rapid, cum ai bate-n palme.

Știu că pe tema ambalajului s-a bătut pasul pe loc multă vreme, din cauza atâtor hârțogării de care e nevoie în țara noastră. Timiterea “de la Ana la Caiafa” s-a perfecționat în România, așa că-n final, cel ce va reuși să urmeze toți pașii necesari pentru a obține o semnătură, pe cale legală, va avea locul lui asigurat în rai. Altfel nu-mi pot imagina de ce atâta bătaie de cap, nervi tociți și bani cheltuiți. Citisem nu demult că pentru a plăti UN LEU la stat, omul respectiv a trebuit să plătească alți 15 lei. Numai copiile după actele necesare (care i se cereau) au costat 5 lei. Iar ceilalți 10, dumnezeu cu mina, timbru în valoare de 2 lei, dosar cu șină, te miri ce prostii i s-au cerut. Nu știu de ce n-a apelat la cabinetul de avocati din Bucuresti ca să acționeze în judecată statul român. Ar fi avut câștig de cauză. Bine, peste vreo 2 ani, însă ar fi câștigat. Pentru că e inadmisibil să ai de plătit un leu, dar să trebuiască să cheltui vreo 15 ca să-l plătești. Numai în România se poate așa ceva!

Ei, într-un final s-a dat legea ca ambalajul nu e necesar să-l prezinți când duci produsul la reparat, în garanție. A doua zi și-au luat vânt 2 cutii de televizoare și una de monitor. Ocupau spațiu degeaba. Am factură ficală? E-n perioada de garanție? Perfect, pot să-l duc cum vreau eu. Da, e mai dificil acum, că nu știi exact cum să faci să cari un ditamai TV-ul (în cutie aveai și apărători din polistiren și-l țineau fix), deci trebuie să te mai duci cu un prieten. Care să țină de TV, să nu se miște în timpul mersului. Mergi cu mașina, că e cam greu să mergi cu un TV în brațe prin metrou. Alți bani consumați pe benzină… Până la urmă, asta e cu dus si-ntors. Nu e necesar să ai ambalajul, însă pentru transport, ambalajul ăla e mană cerească!

Cu clauzele abuzive din contracte alt tămbălău. Aici te prindeau ăștia de la telefonia mobilă. Vrei să-ți faci abonament la noi?Ia și semnează aici, aici, aici. Acum, timp de 2 ani, ești al nostru. Asta era ilegală. Și s-a demonstrat în instanță. De aceea, acum, când îți faci abonament, LA ORICE SERVICIU, poți alege 12 luni sau 24. Așadar, vrei pe un an, pe un an îți faci, nu ești obligat pe 2. Așa am făcut în 2010, când mi-am luat primul HTC Desire HD din România. am plătit 1300 lei ca să-l iau, apoi încă 140 lei lunar, timp de 2 ani, la o firmă de telefonie portocalie. Iar apoi, după ce-am terminat cu ei, mi-am promis că nu-mi voi face alt abonament la ei niciodată. Nu le plâng de milă, la câți bani au făcut de-a lungul timpului, pe spinarea unor amețiți… le ajunge să-și facă vile pe insule personale în Azore.

Alții huzuresc în timp ce noi, ceilalți… ne chinuim să plătim dările la stat. Căci ți se pune taxă și pe ce respiri!
contract

Țăranii și dansul

Era o secetă cun nu se mai văzuse de ani buni, de nici scuipat nu mai aveai.
Grigore se întorcea agale de la coasă.
– Al dracului e de cald… gândi el ştergându-şi năduşeala cu mâneca murdară a cămății ce fusese odinioară albă.

Era pe la amiază şi căldura îl toropise. Bidonul de apă nu-i ajunsese nici pentru primele 2 ore. Și-așa nici umbră nu avea unde s-l lase, astfel încât apa se clocea acolo dacă lăsa bidonul în soare.
– Fânul e mare şi trebuie dat jos. Dorm și eu 2 ore, să se mai ducă din căldura asta nenorocită, apoi ies iar la coasă.
paparuda-ruda
Îşi aduse aminte de poveştile bătrânilor, cu paparudele care aduceau ploaia negreșit, în urma unor dansuri.
– să nu-mi spună mie careva acum că va trebui să dansez de nebun pe câmp. Am văzut eu pe fiu-meu la cea mai vestita scoala de dans din Bucuresti, însă nu cred că latino, merenga, lambada sau ce-i mai învață pe ei acolo aduce ploaia aici în sat, își spuse singur.
– Cu cine vorbești omule? îl întrebă de peste gard nevastă-sa.
– Ete femeie, singur. Cu cine să vorbesc? De la căldura asta nici nu știu cum mă cheamă.
– Cald bărbate, cald. Îmi spunea tanti Iosefina că a mai fost așa secetă în 52, când eram noi nici.
– Ehei femeie, am îmbătrânit.
– Am îmbătrânit, Grigore, ce să-i faci?
– Am îmbătrânit femeie şi nu ne ajută nimeni la treburi. Ionel a plecat la București, cum să pună mâna el pe coasă? Noi când eram de vârsta lui…
– Şi noi am fost tineri, omule, dar ieşeam din casă, puneam o pălărie sau un batic pe cap şi-i ajutam pe ai bătrâni. Dar s-a schimbat timpurile. La sate nu mai rămâne decât bătrânii care moare unul câte unul. iar copiii și bunicii uită de ei.
– Da femeie. Auzi, am o idee!
– Ce idee? Pe căldura asta?
– Zicea al bătrân pe vremuri că paparudele erau fete, copile d-astea de la 12 la 18 ani.
– Aşa…
– N-o ducem pe Alina la dansuri la oraș?
– Doamne omule, ai nărozit! Nu ne vedem capul de treburi şi tu visezi dansuri?
– Păi, femeie. Ea acolo învață să danseze şi dansează după aia pe câmp, să dea Dumnezeu ploaie, că murim ca peştele pe sare pe crăpetea sta de căldură. S-a îngălbenit iarba femeie, de la atâta soare.
– Bărbate, multă minte ţi-a trebuit?
– Păi? Cum adică?
– Tu crezi că rezolvi ceva așa? Poveşti bătrâneşti.
– Şi atunci? Vezi că şi puţul stă să sece!
– Cică o să plouă pe seară, mi-a zis Alina.
– Telejurnalul e la 8, de unde știe ea?
– S-a uitat ea pe telefonul ăla mobil și așa a zis ăia, că o să plouă.
– Ne-am dat naibii femeie. Acu vedem pe telefoane că plouă, chiar c-am îmbătrânit.
– Hai, lasă vorbăria şi treci de mănâncă. Niște țuică vrei?
– Că bine zici. O cinzeacă, fata tatii. E-al dracului de cald…

Accesorii smartphone de calitate!

Bunul meu prieten, Costin, mi-a făcut zilele trecute o vizită și s-a lăudat cu ultima lui achiziție. Samsung S7 Edge. Pasionat de tehnologie, cum mă știe, m-a întrebat de unde și-ar putea lua o husă pentru acest nou telefon.
– Că la ăștia din piață nu mă mai duc.
– Ce, ai pățit-o?
– Nu eu, frate-meu. Și-a luat vreo 3 folii de sticlă și 2 huse, pentru el și nevastă-sa. Atât de proaste au fost încât o husă din aia, pe care au vândut-o șnapanii ca piele, s-a dezlipit și descusut a doua zi. Și numai de piele nu era.
– Și foliile?
– Niște porcării. Una i s-a rupt când a încercat s-o pună, alta era prea mică, iar a treia a început să i se dezlipească pe la colțuri după 3 zile.
– Bă dar mare ghinion a avut!
– Știu. Zi-mi tu, că în mod sigur știi, pe cineva care vinde produse de calitate, cu factruă și garanție.
– Mă, de pe www.oau.ro am luat accesorii GSM de protecție, la o calitate foarte bună. La Note 3-ul meu am folie pusă de 1 an și zică că ieri e aplicată…
– Oau! făcu Costin.
– Da, oau. Acolo e echipă tânără, informată și disponibilă mereu pentru clienți. Oferă suport, consultanță, produse variate și garanție. Majoritatea accesoriilor comercializate există în stoc. Alte produse se găsesc la furnizori și sunt livrate la termenul care ți va comunica. Însă pentru Samsungul tău, băieții au fost prevăzători și au accesoriile pe stoc.
– Serios? De ce-mi recomanzi tocmai de la magazinul ăsta?
– Cum de ce?! Nu ți-am zis că am experiență în domeniu. Și știu ce marfă au oamenii, căci și eu m-am aprovizionat de la ei.
– Da, că știu că ai o târlă de telefoane…
– Poftim. Ce motiv aș avea să te mint?
– Mă, dar pot returna comanda?
– Bineînțeles! Dacă produsul ajunge deteriorat (să-ți explic cum se comportă câteodată firmele de curierat?), trebuie doar să anunți și ți va înlocui produsul, în mod gratuit.
– Și dacă vreau banii înapoi?
– Rambursarea se face în maxim 15 zile de la recepția produselor la sediul magazinului, în contul tău personal. Am găsit și husa pentru Samsung S7! E la promoție, băftosule!
– Bine mă, și dacă vreau să ridic produsul de la ei de la firmă?
– Nu se poate momentan. Ce, nu mai poți aștepta 24 de ore?
– Și cum spun că plătesc?
– Online cu cardul, de exemplu.

După ce și-a cumpărat omul câte-n lună și-n stele de pe magazin, am zis să mergem la un “cico” să mai stăm de vorbă. Evident, nu i-a mai tăcut gura despre podusele achiziționate. A luat pentru el o folie de ecran, plus o husă de piele, iar pentru frate-su, ce-și luase omul din piață, alea proaste. Numai că acum îi luase de calitate.
– Și peste 3 zile e ziua lui. să vezi ce cadou mișto. Să vezi ce-i va plăcea.
– Eu ți-am zis. Ia zi mă, să lăsăm telefoanele și tehnologia. Vreau să fac un drum la munte!
– Tu la munte? cu ce ocazie?
– Cu ocazia primăverii. Ce zici, te lipsești un weekend de alote treburi să mergem? Suntem vreo 5 inși strânși.
– Băi, eu zic da. Că n-am mai fost pe un munte de… 5 ani, ce naiba. Tu de când, grasule?
– De… 10 aproape!
– Deci musai să mergem. Să vezi ce poze fac. Am telefon care face niște poze nene…
mountain

Bani, mașini, pantofi și… multă înghețată!

Parerile cocietății nu sunt tocmai favorabile cand vine vorba de videochat. Dar sunt și motive pentru care o tanara desteapta si indrazneata ar alege acest drum. Hai sa vedem impreuna cateva dintre acestea, pe care le vom explica mai jos:
– independenta financiara
– propriul sef
– esti stapan pe tine și timpul tau

05

Independenta financiară:
În primul rând, banul, de ce să ne ascundem? Banii dictează tot. Și nu pentru că i-am dori neapărat, însă avem nevoie de ei. Întreținerea, chiria, lumina, telefonul, internetul, hainele, incatarile, mancarea, ba chiar tigarile. totul costa bani. Pentru ca vremea trocului a trecut demult, chit ca sunt unii specialisti care cred ca in maxim 100 de ani, acea vreme va reveni.
Și de unde sa iei bani? Ca ai facut 2 facultati? Nu te ia nimeni in campul muncii. Cateodata angajatorii sunt atat de in necunostinta de cauza incat iti cer sa stii niste programe care abia au aparut. Insa iti pretind sa ai experienta de cativa ani.

Avantaje la videochat in bucuresti
Videochatul nu mai este de multa vreme ceva rusinos, pe vremea când cand exibitionismul era vazut cu ochi răi de o societate inapoiata. Fetele destepte au speculat piata avida dupa frumos. Ceea ce mama natura le-a dat la nastere devine si punctul de mare interes, cartea lor de vizita, pe care o folosesc cu succes.

Propriul sef:
Aici nu te intreaba nimeni daca ai terminat proiectul la timp, daca ai indosariat cele 543 de acte de mii de pagini, cine a sunat la telefon si ce-a vrut, sau dacă ai luat legătura cu avocatul domnului Goldman. Nu. Aici esti propriul sef, vii cand vrei, pleci cand vrei. Nu te trage nimeni de mânecă:
– Alina, e 5 fără 20. Programul se termină la 5!

Esti propriul stapan:
Iti faci viata dupa cum vrei tu. Vrei sa ai un televizor mare și 10 frigidere pline cu zmeură și înghețată? Poți face ce vrei. Nimeni nu are dreptul să-ti spună ce să faci, în casa ta, cu viata ta și mai ales, pe banii tai.
– Ai adus salariul? Da-i încoa, e de plătit aia, trebuie sa-mi iau ailaltă, mi-ar plăcea să facem nu stiu ce.
Banul tau e al tau, nu ti-l poate lua nimeni, sub niciun pretext.

Dacă ti-ai dorit toata viata sa vizitezi Parisul (cu toate ca-n vremurile astea cu teroristi care se detoneaza nici nu te-as sfatui), dar n-ai putut din cauza lipsei banilor, acum e sansa ta. O singura viata o ai. Vrei sa calatoresti? Păpi dupa o lună de munca, ti poti lua 3 luni concediu si poti vizita Parisul, Roma, Grecia, să stai pe plajă, să înoți cu delfinii si să te bronzezi natural, la soare, nu la solarul ăla cancerigen.

Dacă ai vrut să-ti zugravesti casa, insa o chipa de muncitori iti cerea un pret aparente enoirm, acum nu mai ai acea grija. Cat esti tu plecata la plaja, sau in Paris, acasa muncitorii vor lucra cu drag si spor. Desi e bine sa lasi pe cineva care sa-i supravegheze, căci nimeni nu munceste cand nu-i nimeni sa-l verifice niciodata.

Asadar fato, fi libera! E viata ta, traiesteti-o cum vrei. acum ai acea libertate pe care o doreai dintotdeauna!