Despre cât de futută e contabilitatea românească
“Ce obiective strategice avem în vedere? Cu ce efort vrem să realizăm o performanţă? Sunt direcţii care nu pot fi atinse fără o cuantificare rezonabilă şi reală cerută de anumite restricţii. A previziona corect un profit înseamnă a construi costuri aferente unor venituri posibile. În acest modul ne axăm pe costurile totale, pe o construcţie bazată pe concepte, elemente, clasificări şi studiu de caz.”
Asta e furată dintr-o carte încă neapărută.
Ce pula mea scrie acolo? Păi let me translate:
Ce obiective strategice avem în vedere? => Ne gândim sau ne băgăm pula? (Evident varianta 2).
Cu ce efort vrem să realizăm o performanţă? => Facem brandu’ mare ca Arnold, sau bem? (Iar varianta 2)
Sunt direcţii care nu pot fi atinse fără o cuantificare rezonabilă şi reală cerută de anumite restricţii. => N-am busolă, nu citim în stele. Prin osmogenoza rectificată vă spunem să ne faceţi câte o clanţă de căciulă.
A previziona corect un profit înseamnă a construi costuri aferente unor venituri posibile. => Am un profit de 1 leu în potofel. Posibil…
În acest modul ne axăm pe costurile totale, pe o construcţie bazată pe concepte, elemente, clasificări şi studiu de caz. => Aicişa io m-aş axa pe o sticlă de rachie şi pe monetaru’ care mi-l ia Miss Teracota 2, cu ale sale ţâţe construite mişto. A se studia.
De aici rezultă clar: Suntem nişte beţivi slabi, cu bruma de bani furată de piţipoance ţărăniste. Futută contabilitate…
Hai România