Dacă nu ați auzit până acum de Carlos Șacalul, citiți mai jos.
Ilich Ramírez Sánchez, (12 octombrie 1949), e un spion venezuelan condamnat la închisoare pe viață pentru crimă în Franța.
Acesta a colaborat cu organizații comuniste, naționaliste arabe și islamiste.
Botezat după Vladimir Ilici Lenin de către tatăl său, Ramírez Sánchez s-a alăturat mișcării de tineret a Partidului Comunist din Venezuela, înscriindu-se și la o universitate din Moscova celebră pentru recrutarea de tineri comuniști străini.
În 1970, s-a oferit voluntar în Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei. A terminat pregătirea la o școală la care predau militari irakieni.
A devenit celebru abia în 1975, când a ucis 3 oameni într-un raid asupra sediului OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol – organizație internațională alcătuită din Algeria, Angola, Indonezia, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela. Sediul central al OPEC este în Viena, Austria din 1965.
După aceste “fapte de vitejie” și-a primit și renumele de Șacalul, după romanul lui Frederick Forsyth, Ziua Șacalului, carte pe care o citea cu plăcere, având-o asupra sa tot timpul.
A fost trimis ca spion în diferite țări, datorită capacității sale de-a se deghiza ca un cameleon. Avea parte de tehnologie de ultimă generație, printre obiectele sale găsindu-se minicamere spion, un aparat de fotografiat ascuns într-un banal pix, o umbrelă bulgărească (aceasta lanseasă un proiectil de cartuș foarte mic, fiind letală pe o distanță de 5-6 metri), precum și un detector camere.
A devenit unul din cei mai căutați omeni din istorie.
În septembrie 1976, Carlos Șacalul a fost arestat în Iugoslavia, și trimis la Bagdad. A ales să se stabilească la Aden, unde a încercat să înființeze o Organizație de Luptă Armată, formată din rebeli sirieni, libanezi și germani. A avut legături cu Stasi, poliția secretă est-germană. Aceștia i-au dat un birou și case conspirative în Berlinul de Est, peste 75 de angajați, mașină de serviciu și dreptul de-a purta armă în public.
În 1994, în urma unei operații minore, a fost prins pe picior greșit. Franța împreună cu Statele unite susțineau împreună cu Sudanul un plan de a-l captura.
La două nopți după operația sa, Carlos Șacalul a fost tranchilizat chiar de gărzile de copr personale și predat poliției sudaneze. Apoi a fost predat Franței.
Procesul lui a început la 12 decembrie 1997 și s-a sfârșit la 23 decembrie, când a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare pe viață în închisoarea Clairvaux.
În 2001 se căsătorește cu avocata sa, într-o ceremonie musulmană, apoi în 2003 scrie o carte intitulată Islamul revoluționar, în care se declară simpatizant al lui Osama Bin Laden, precum și dezgustul pentru Statele Unite.
Interesantă povestea Şacalului…
Da, dar nu pricep de ce atâta adulare a lui. Ce, că era musulman și ura israelienii? Doar pentru asta?