Category Archives: Comic

Consum mai mic la apa rece

Cum consumi mult mai puțină apă rece? Foarte simplu. Urinezi în pisoar. Dacă nu ai, te descurci… Bărbații folosesc uneori chiuveta de la baie.
Conform unor calcule gândite aici, ajungi la 10.000 litri de apă pe an, contra 500 de litri.

Asta deoarece un bazin de WC are 10 litri. Și cum bărbatul urinează de 3 ori pe zi (în medie), aruncă 30 litri pe zi, când ar putea arunca doar 1,5 litri. 500 ml apă (potabilă) pentru fiecare urinare. Pisoare există de cumpărat la prețuri începând cu 100 lei, ajungând și la 1600 lei.
Ori îți achiziționezi unul, ori folosești în continuare chiuveta, cu toată că nu este deloc indicat acest lucru.

Așa scutești și niște bani dați aiurea, dar și planeta. În București sunt un milion de oameni. Să zicem că 400.000 de bărbați pot folosi singuri WC-ul, restul sunt prea bătrâni, bolnavi sau sunt copii încă învățați cu olița.

Deci dacă un bărbat aruncă anual 10.000 de litri de apă, 400.000 de bărbați ar arunca 4.000.000.000. 4 miliarde de litri. Adică 4 milioane de tone de apă. Potabilă. Asta doar din bucurești. Gândiți-vă la cât s-ar ajunge dacă i-am socoti pe toți care folosesc zilnic un WC, nu vorbesc de zonele sărace ale țării, de mediulo rural sau de zonele în care omul trăiește sub limita existenței sau în jungle, pe tot cuprinsul Terrei. Aș zice că 3,5 miliarde de oameni ar avea acces zilnic la canalizare, deci WC. Din aceștia, 1,5 miliarde sunt bărbați. Nu mai fac alte calcule, cred că m-am făcut înțeles.
Am putea ajuta enorm planeta, dacă am face cele discutate mai sus.
apa

Românul votează cu curul!

Românul votează cu curul. Vrem sau nu să pricepem, ăsta e adevărul. Firea a ieșit primar, prin susținerea majorității populației. PSD-ul s-a îngrăsat și datorită ție.
– Eu nu am ajutat PSD-ul niciodată!

Pe cuvântul tău? Ai plătit taxele la stat, ca un membru de bază al societății? Bravos. Știai că banii pe care tu i-ai dat la stat în ultimii 20-30 de ani s-au dus la PSD sau orice formă a avut acest partid comunist? Partid care te-a furat încă de când nu erai născut mă, pulete de 20j de ani care-o arzi sus și tare că ți-ai luat țara înapoi. Nu ți-ai luat nimic. Ba mai mult, ți s-a luat. Și ție și urmașilor tăi. Vi s-a luat dreptul de-a fi liberi în țara asta. Și vouă și mie și nouă tuturor. Am ajuns sclavi ai unor puteri prea mari și prea complexe pentru mințile voastre spălate.
– A, iar începi cu teoria conspirației…

Nu încep acum, am început pe vremea când tu ori nu erai născut, ori ți se dădea lăptic cu biberonul. Nu-i nimic, comportă-te exact cum voi ceilalți, în turmă, nu cumva să ai idei proprii că e nasol. Iubește toate schimbările prin care trece lumea, de la blugi strâmți la transsexuali, de la pisicuțele de pa Facebook la ura pe care o ai împotriva tăierii ilegale a pădurilor.
Ai pus mâna vreodată să faci ceva în privința asta? Te-ai dus să te bați cu tăietorii de lemne, sau, ca toți ceilalți, ai dat share pe facebook a unor fotografii cu cioturi și îndemne de genul “CRIMĂ! NU STAȚI FRAȚILOR, COPIII NOȘTRI VOR VEDEA COPACI DOAR ÎN POZE! LUAȚI ATITUDINE!

Am făcut și eu asta. O dată, de două ori, însă am văzut că-i fără rost. Dacă m-am resemnat? Încă mă mai gândesc la asta. Nu știu, aștept și eu, alături de voi, oilor la schimbarea aia despre care se tot vorbește. Și nu o voi petrece în fața televizorului. Însă mă opresc aici cu discuția pe tema asta.

Revin la primărița Firea. S-a ieșit în proporție de nici 28% în București. Peste tot prin țară a câștigat tot PSD-ul. De ce? Deoarece a tot furat. Banii tăi, banii vecinului, banii tuturor. Și și-a făcut campanie frumoasă, să-ți ia ochii. Mai un 50 de lei, mai un mic și-o bere, o găleată, un kil de zahăr, unul de ulei și gata votul.

Așa că nu plângeți că a ieșit asta primar. Cum va fi, nu se știe. Ne-am mai luat noi o mare țeapă în noiembrie 2014 când am făcut pe dracu în 4 să nu iasă Ponta președinte și-a ieșit ălalalt, nu c-am fi votat cu el, ci c-am votat împotiva lui Ponta. Și s-a schimbat ceva? S-a ales praful.

Eu nu am votat. Și nu din cauza mea a ieșit aia primar. Mi-am exercitat LIBERTATEA CONSTITUȚIONALĂ de-a nu vota. Nu am avut CU CINE să votez. Nicușor Dan? De ce? Că era principalul contracandidat? Am mai făcut figura asta în 2000, să nu iasă Vadim și în 2014 să nu iasă Ponta. Și de fiecare dată am zis c-am făcut cevaq bun pentru țară. Degeaba. TOȚI SUNT PUȘI PE CĂPĂTUIALĂ!

Voi vota cu adevărat (chiar și membru PSD) când va exista un om politic cu adevărat profesionist. Un incoruptibil profesionist, membru PSD. Mai degrabă îmi va crește al treilea coi, sincer să fiu…
gabriela-firea1

Alexandru Papadopol debutează în dublajul de animaţie cu ,,Savva: Inimă de războinic”

Actor al teatrului Odeon şi unul dintre cele mai importante nume ale generaţiei sale, Alexandru Papadopol s-a remarcat în urma apariţiilor sale tv şi are deja o impresionantă carieră cinematografică, urmând ca din 11 decembrie să debuteze în dublajul de animaţie, odată cu lansarea filmului Savva: Inimă de războinic pe marile ecrane.

“Trebuie să mărturisesc că e prima oară când fac un dublaj de desene animate şi am ceva emoţii. Mă bucur să-l dublez pe lupul Anggee, pentru că filmul mi se pare foarte bun. Am râs de multe ori în timpul dublajului, iar asta cred ca este cel mai important pentru un desen animat, să fie amuzant. Presupun că principalul barometru sunt copiii noştri. Fiica mea deja este foarte încântată că dublez un personaj în Savva şi abia aşteaptă să mă audă pe ecran.”

O apariţie neaşteptată, Anggee pare să fie ultimul lup alb cu puteri magice rămas în viaţă. Acesta porneşte în călătorie alături de Savva din dorinţa de a-l ajuta şi din convingerea că se află în compania războinicului pe care lumea îl aştepta. Între cei doi se va lega imediat o prietenie extrem de strânsă. Misterios şi calm, lupul îl va îndruma pe Savva în misiunea lui şi îi va oferi cele mai bune sfaturi pentru a-şi salva familia. Totuşi, personajul ascunde un secret uriaş care ar putea afecta radical destinul celui mai bun prieten al său.

O animaţie 3D spectaculoasă destinată celor mici, „Savva: Inimă de războinic” aduce pe marile ecrane, din 11 decembrie, cele mai curajoase aventuri şi o călătorie interesantă până la capătul pământului. Animaţia dublată în limba română îi are deja în distribuţie pe Alina Eremia în rolul lui Savva, Nicole Cherry ca simpatica Puffy, Alexandru Papadopol în rolul lui Anggee, dar şi alte voci celebre pe care le veţi decoperi urmărind filmul la cinema.

Încă mai fac poante de liceu!

Cui nu i-a plăcut liceul? Nu vorbesc de materii, ci de “prostiile” pe care le făceam. Evident, și-n facultate făceam farse, însă mai greu să găsești oameni cu simțul umorului în facultate. Anii de liceu au fost cei mai frumoși din viața mea.
Într-o zi am pescuit câteva broaște din Lacul riviera și le-am dat drumul în clasă. Exact în ora de Franceză. aveam o profesoară tânără, drăguță, dar sperioasă ca și colegele noastre. Și când au început broaștele să orăcăie și să țopăie prin clasă, să fi văzut colegele, în frunte cu profesoara cum țipau și tropăiau. Doamne, de-aș fi avut pe vremea aia un aparat foto la mine…

Altă boacănă a fost la ora de biologie, când le-a chemat pe colegele din fața noastră la tablă. Iar eu și Costin le-am desfăcut sutienele imediat.

Jocuri

Am spus că-mi place să mă joc. Pe vremuri mă jucam cu mașinuțe, pistolașe, bărcuțe și soldăței. Acum toate astea s-au transformat în jocuri video. Unde pierzi în fiecare săptămână cel puțin 5 ore jucându-te. Că e Dishonored, că e League of Legends, Need for speed sau Solitaire.

Dar ce ar fi dacă timpul petrecut cu jocurile ar fi folositor? Nu vă recomand să trageți tare în League of Legend, că veți ajunge la campionate, deoarece nu e deloc așa. Ăia de-s acum campioni joacă de 5-6 ani. Și zi de zi vine un puștan minune, care-i face de rușine.

Vorbesc de brain games. Acele jocuri care-ți stimulează creierașul. Cu labirinturi, biluțe, cubulețe și altele. Un del de TIM modern. Dacă ați jucat vreodată jocuri video știți ce e ăla The Incredible Machine. A fost unul din cele mai reușite brain training games de până acum! Păcat că acum e greu să-l mai joci. Cel puțin mie pe Windows 7 64 de biți nu mi se deschide deloc. Acum sunt ahtiat după jocuri multiplayer in 2 jucatori.

Se fură? Ca-n codru!

Românul fura din hotel. Și nu numai românul. Zic de om în general. Asta deoarece se gândește că dacă săpunul și șamponul tot sunt consumabile și nu li se impută, atunci de ce n-ar fi trecute la “consumabile” și paharele, prosoapele sau halatele, papucii etc.?

Pe vremuri, produsele enumerate mai sus nu erau contorizate. Asta bdeoarece aveau în depozit destule “piese de schimb”. a luat gigel un pahar și o față de pernă? nu-i nimic, scoate alt pahar și altă față de pernă din depozit. Aveam fabrică de sticlă, se făceau paharele pe bandă rulantă. Însă după ce a luat unul ceva, a luat altul altceva, a plecat unul și cu toată lenjeria. Era cineva mai cu moț ca Dorel? cine venea la el în vizită vedea că are lenjerii pat hoteluri în toate camerele:
– De unde le ai mă nene, că eu n-am găsit. Uite de frumoase sunt…
– Sunt prieten cu Costel de la fabrică. Mi le dă pe nimica toată. Mă știu cu unul de face rost de flori de grădină. Și ăla, stând la țară are nevoie de cuie. cuie de care fac eu rost de la muncă fără probleme. Schimb pe schimb, mă descurc.

Se descurca… Încărca bagajul cu produse din camera de hotel. După un timp, au început să dispară pe badă rulantă lenjeriile, perdelele, paharele etc. Asta până i-a venit unuia o idee.
– Trecem pe o foaie pe care trecem toate lucrurile care se află în cameră.

Și când pleacă omul din cameră, vine femeia de serviciu și verifică dacă toate bunurile sunt la locul lor. În caz contrar, se anunță la recepție și clientul care-a băgat mâna până la cot rămâne fără buletin până nu scoate produsele sau le plătește.
– Tovarășe, puteți verifica, vă rog, dacă ați împachetat cumva și prosopul de baie, precum și tabloul de deasupra patului?
– Ah, mă scuzați. Uitele, erau chiar aici… Doamne, cum le-oi fi pus și pe astea în bagaj?!

prosop

Și așa se poate termina treaba elegant. Și uite așa, s-au învățat să pună mâna pe lucrurile de valoare din hotel. Nu vă gândiți că un prosop sau un cearșaf e un capăt de țară. Dar să plece săptămânal produsele din jumătate de camere, hotelul ar ajunge cu pierderi masive de capital.

Și cu ocazia asta, să vă învăț ceva ce, poate, nu faceți cu toții când ajungeți în camera de hotel: verificați cu atenție lista cu ce produse aveți în cameră. Lista e pusă ori în sertarul noptierei, ori pe masă, ori lipită pe ușa dulapului. Și vezi dacă ai două pahare cum scrie pe foaie, dacă ai două scaune de balcon… Anul trecut, ajunși la mare, ne uităm și vedem că n-avem decât un scaun pe balcon. Și-l vedem abia dimineața, când s-a dus nevastă-mea să-și fumeze țigarea. Toate celălalte balcoane aveau două scaune, numai noi unul singur. Așa că am anunțat recepția:
– Da, mulțumim. Știm, vă aducem imediat unul.

Și-a venit o femeie de serviciu cu un scaun și două beri. Care lipseau și alea din frigider. Nu vă gândiți că asta se întâmplă cu regularitate, însă nu vrei să fii tocmai tu excepția care confirmă regula.

Însă tot vorbind de chestiile astea, mi-am adus aminte de niște români care au plecat cu plasma din cameră, lăsând în locul ei o copie de plastic. Nu știu cum au știut ei cum arată TV-ul din cameră, cert e că femeia de serviciu n-a observat că televizorul e doar o bucată de plastic, așa că hoțomanii au ajuns acasă c-o plasmă ca nouă.

Uite-l pe nebun ce luminează perimetrul!

Pe vremea când trăgeam la sapă în perimetru, pe aeroportul Băneasa, nu exista zi (sau noapte) să nu fac eu câte-o prostie. Întâmplarea de față s-a petrecut într-o noapte extrem de friguroasă de se auzeau prin stații numai dinți clănțănind:
– Brrrr, a… ateníe, patrula!
– C… con… firm! Haaaap-ciu!

Și cum în noaptea aia mi se Stricase priza din dugheană, bateriile de la telefon (aveam 4 bucăți, toate pe ducă, fiecare ținea vreo 2-3 ore) fiind și ele consumate, după ce m-am uitat la serial, hai să fac și altceva, să mai ies p-afară, să mă mai plimb, să pun sângele în mișcare.

Cu ocazia asta mi-am adus aminte, poate-mi fac curaj să văd ultimul sezon din Fringe, serial pe care l-am văzut episod de episod în nopțile de când păzeam aeroporul baștanilor. Îi zic așa, deoarece de când s-a renunțat la cursele de călători, pe aeroportul băneasa aterizau și decolau numai curse personale. Numai aviane d-astea mici de maxim 10 locuri, cu fel de fel de vedete și înfumurați, cu 2-3 panarame de le vezi pe la TV, după ei.

Și-am ieșit afară din cabină, să mă plimb. Trebuia să apară în câteva minute și patrula, să vadă că noi ne facem treaba, adică patrulare pe-o distanță de 200 de metri. Că dacă nu eram noi să stăm acolo ca popândăii, săreau teroriștii gardurile și se ușurau pe pista lor de aterizare. Ferească Sfântul să nu care cumva să mai vină și vreun nătărău cu-n tub de spray să scrie cine știe ce Doamne iartă-mă de prostii!

Afară, întuneric beznă. Bine că aveam lanterna după mine. Și ce lanternă băi nene! Și m-apuc de proiectez lumina tocmai la juma’ de kilometru  la postul 8 în geam. Și-n câteva secunde-l aud pe ăla în stație, nervos nevoie mare:

– Închide bă faru’ ăla, că m-am speriat, am crezut că e patrula lângă mine!
– Da ce vere, dormeai?
întreb eu cu glas mieros
– Nu, eram după tufiș!
– Băi, gata cu prostiile în stație, că vă scad 6 ore dimineață!
se aude și vocea șefului în stație.
Șefu’ culcă-te că mă treziși! Zic eu cu voce schimbată, de jurai că-i vocea ăluia din postul 10, un adormit și jumătate.
barracuda

Ce vorbești. S-a pornit o ciorovăială ca-n filme, șeful dând vina pe ăla din 10 că face mișto de el, ăla din 10 se jura pe toți sfinții și toate organele genitale că el era cuminte, dormea dus, n-a vorbit în stație:
– Cum zici mă bețivule că dormi în post?
– Tu nu-mi zici mie bețiv, că nu ne tragem de șireturi, prostule!

Cam în jumătate de oră s-au terminat ăia cu cearta, mult după ce-a trecut patrula pe la fiecare în parte și i-a notat în catastif pe ăia de făceau scabndal. Mie mi-a dat “bună seara” și-a trecut la alții, atât.

Vanea vs. Zmeul

A doua zi, Zmeul se trezi înaintea lui Vanea Bnditicul.

Oricum Vanea obișnuia să doarmă până pe la 2 după amiaza, deci până și ăia de pe alt fus orar se trezeau mai devreme decât el. Căscă ochii și se uită prin cameră.

Peste tot, în jurul lui numai tehnologie. Avea Zmeul în camera aia vreo 20 de monitoare, 30 de laptopuri aranjate frumos și vreo 50 de harduri stivuite într-o laviță veche. Toate conectate.
– Clar ăsta e șefu’ la piratebay… gândi Vanea și-și trase cizmele în picioare.

Ieși afară pe prispă. Zmeul nu era de găsit. Însă în curte era masa frumos aranjată, cu bucate alese, aburinde.

Dintr-un colț calul în necheză.
– Ce e bă animal prost? se stopși Vanea Banditicul la bietul cal.
– Mărite, Zmeul s-a trezit de dimineață, m-a țesălat și mi-a lăsat vorbă să pui mâna să mănânci bine, să te întremezi. Am auzit că ați ținut-o aseară într-o veselie. El s-a dus la râu să prindă niște pește pentru deseară. Cică se întoarce la timp pentru meciul de box.

– Ah, la naiba! zise Vanea, uitasem de meciul de box. Dar na, o promisiune e promisiune, omul a fost gentleman. Auzi tu la el mă, și-a luat suplimente de pe ShopBuilder.ro! Omu’ le are cu tehnologia, nu-i prost deloc. de aia e așa plin de mușchi bine lucrați și definiți!

Se puse Vanea la masă și băgă în el ca-ntr-un spital. Mâncă toată mămăliga și toată smântâna. Și din ditamai curcanul lăsă doar o jumate de spate și ciocănelele. În rest, mâncă tot.

Se ghiftuise, acum numai chef de meci de box cu Zmeul nu avea.
– Aha, asta a fost strategia Zmeului. Să mănânc bine, să mă umflu și el să să mă poată învinge ușor. Ei bine Zmeule, nu-ți merge cu mine! răcni Vanea de se cutremurară codrii legendari.

Intră înapoi în vilă și se duse în sala de forță. Îi spusese Zmeul că luase echipamentele tot de pe ebay. Și se apucă Vanea de exerciții. Bicepși, trapez, gambe, și alte feluri de mușchi la grătar. Mai băgă și câteva linguri din suplimentele zmeului, gândind că dacă pentru ăla au fost bune, va face și el brandu’ ca Arnold!
Era mai mult decât pregătit. Își luă mănușile de box și ieși afară.
Zmeul abia se vedea în zare.
– La țanc băi Zmeule, hai să ne duelăm! îl luă direct Vanea.

Zmeul, o umbră a celui de aseară. Era obosit de la prinsul peștelui și rupt de beat.
– Stai bă ș… hâc… așa! Să mânc un pește cu mujdei și eu că-s li… hâc, lihnit! se impleici Zmeul în cuvinte.

Vanea era bucuros. Zmeul rupt de beat va fi învins imediat.

Numai că ce Vanea nu știa era că Zmeul prindea puteri înzecit de la pește. De fapt de la mujdei, dar dacă mânca mujdei gol îi provoca arsuri groaznice.

Pe loc Zmeul înfulecă doi pești îmbibați bine în mujdei și începu să se întremeze. Radia energia din el mai ceva ca din SonGoku japonezul maimuță!

– Gata Vaneo, râse Zmeul. sunt gata de epica bătălie. Își luă mănușile sale de box și o voce puternică se auzi peste codrii legendari:
– Let’s get reeeady to RRRRUMBLEEEEEEEEEEEEEEEEEEE!

zwkSe luptară. Mai ceva ca-n filmele cu Rocky. Când dădea Vanea cu pumnul se cutremurau codrii, când izbea Zmeul se cutremura pământul. O ținură așa într-o veselie până seara târziu.
Vanea voia să termine odată meciul, așa că-i aruncă niște țărână zmeului în ochi și-i pocni bine c-o serie la corp urmată de câteva upercuturi bine plasate în barba falnică a Zmeului.
Acesta, Zmeul, se cutremura, încă o lovitură și era KO!

Vanea se pregăti să-i dea Zmeului lovitura de grație, când, dintr-o dată o namilă apăru în fața lui dându-i una Zmeului de-l omorî pe loc.
Vanea se uita uimit. Namila nu era altul decât vestitul Zwârgolak din Rowendhaal!

– KillSteal, mother****er! KillSteal!
– And?
– Report! Report să crape Ciprinel de nu!
– Report for bad language rânji Zwârgolak și se făcu nevăzut.

Va urma…

Tot despre însurătoare

Pe cuvânt că mă voi apuca să dau sfaturi d-astea pentru toți. Cum să scoți petele de sânge fără detergent, cum să comiți “crima” perfectă (crima între ghilimele, da?). Azi vă învăț tot despre însurătoare.

Nu știam că imediat după ce te însori, unii dintre noi ajung mari sfătuitori și dregători. Că-s buni numai să dea sfaturi. Adică, am sfaturi bune, de-ar merge peste tot. Numai pe plan local nu le pot aplica! Degeaba vă învăț eu cum să aplanați orice conflict cu nevasta, când mă cert cu-a mea din două în două zile!

Am dat niște sfaturi unui prieten acum o vreme. Le-a pus ăla-n practică și-e e bine-merci de-o bună bucată de vreme.

Se luaseră la harță dintr-o prostie.
Ăla voia să ia lenjerii de pat din piață, niște turcisme ordinare, ea voia musai lenjerie de calitate. Și scandal, că el om cu minte de bătrân, n-are încredere la chestii luate de pe net. Mai ales într-o căsnicie abia începută.

Și nici să dea țâșpe milioane de la nuș ce magazin de modă, ce văzuse el prin Unirea. Na, pe de-o parte îl înțeleg, comandase de pe net o imprimantă, o căruță de bani, și i-a venit un kil de cartofi. Și ăia încolțiți ca vai de ei.

L-am luat și l-am dădăcit, una e magazin online, alta e găinărie d-aia de a pățit el.
Mă rog, abia l-am împăcat cu nevastă-sa. Și cu ocazia astal-am înbvățat și cum să cumpere de pe net:

– Uite mă nene, nu te mai certa cu nevasta ca prostul, gasesti aici lenjerii de pat de calitate și-i faci o surpriză!

Ajung seara acasă, obosit, cu durere de cap…
– Ai luat pâine? Unde ai fost până acum? De ce ai telefonul închis?
– N-am luat pâine că nu mi-ai zis, am fost la un prieten, am fost în metrou și n-am avut semnal!
– De ce?!

Și a început, jap, trosc, bonc… Mi-am adus aminte de un banc pe tema asta.

Unul îi spunea unui prieten:
– Băi, nuș ce să mă mai fac cu nevasta asta a mea… Mă scoate din sărite întruna. Vreau s-o omor!
– Hai mă fii serios, cum s-o omori?
– Da, evident nu vreau să mă prindă nimeni, nu știu cum să fac. Ajută-mă cu-n sfat că te știu specialist!
– Fii atent. De azi înainte, faci sex de 3 ori pe zi cu ea. La început îi va plăcea, apoi de la atâta sex o să se prăpădească, că nu-i va merge bine.
– Bine mă, merci!

Se întâlnesc ăștia abia după vreun an.
Ăsta de voia s-o omoare pe nevastă-sa era cu ea.
Femeia bine merci, machiată, înghijită, roșie în obraji, pleznea de sănătate. Ăsta neras, slab, neîngrijit, cearcăne la ochi, galben la față… Vai de el.
– Ce faci mă nene? îl întreabă prietenul său.
– Uite, și eu…
– Nu vezi mă cum arăți, ce e cu tine?
– E, lasă-mă pe mine, nu te uița la asta? arătând către nevastă-sa care intrase într-un magazin. Proasta habar n-are că e cu-n picior în groapă!

Fără ajutor?

La noi în România dacă ai avut neşansa să te lase maşina în drum ăla eşti. Că nu se opreşte nimeni să te ajute. Poate doar să îţi facă poze şi să te scuipe, fiind convins că nu-l poţi ajunge din urmă. Căci eşti cu maşina pe butuci, nu degeaba te-ai oprit ca tâmpitul în drum acolo, nu?

Rare sunt cazurile când se opreşte careva. Şi atunci trebuie să fii cu ohii în patru, căci dacă te ajută careva, sigur o să-ţi şutească şurubelniţa aia cu mâner albastru din portbagaj, parcă ştie cât de mult ţii la ea, căci cu aia te-ai ajutat atâta amar de vreme…
Şi na, după ce te ajută, să-ţi meargă maşina până la primul service (ca un făcut se strică la 10 metri de service, cel mai scump service posibil), îţi zice de la obraz:
– Bă fratili meu, te-am ajutat, că dacă nu eram eu acolo îmbătrâneai, dă şi mie fo’ 20j de lei, că am şi io familie, mama la spital, bunica pe moarte, copiii plânge etc.

Dacă te juri pe ce-ai mai scump că n-ai nu te lasă fără păgubaş de vreo 3-4 kile de benzină. Dar de la o vreme, totul e bine. Există telefoane mobile.

Şi ştii cum e, suni pe Gigel să te ajute, şi ăla vine după 3 ore rupt de beat şi bagă frica-n tine. Că e gravă treaba, că uite cum l-ai deranjat tu pe el duminica, că era şi el liber, dar na, te ajută, că e băiat bun. Orice ai face, tot tu eşti porcul şi măgarul. Că e vina ca că a crăpat maşina, că tu ai condus-o ca un bolovan şi a fărâmat-o. Tâmpitule. Ei, staţi cuminţi. Înainte să vă daţi pumni în cap, există ajutorul de care aveţi nevoie.

Ori chemați un specialist care vine și vă repară mașina, ori vă cumpărați singuri scule pentru mașină. Vine frumuşel un nene de treabă, te tractează frumuşel, şi te duce la service auto bun şi ieftin. Totul cu factură, fără prosteli de genul “dă bă şi mie!

Aşa că ce să vă zic, drum bun!
A, şi dacă plecaţi în concediu sau ceva, luaţi-mă şi pe mine, că io am fost băiet de comitet, uite vă ajutai cu oamenii ăştia, acu mergeţi fără griji, nu plecaţi de lângă mine, nerecunoscătorilor!