Category Archives: Comic

Jurnalul ilustrului necunoscut

Se trezise dimineața c-o durere de cap insuportabilă.
Durere d-aia care te ia și nu te lasă până nu te trece prin stări de vomă, amețeli, dureri de burtă etc.
- Ce naiba, doar nu sunt însărcinat… gândi I.N.
Se dete anevoie jos din pat și orbecăi până la baie.
- Iar m-am trezit odată cu găinile, e ora 10:42, mama ei de treaba!
Reuși să-și dea cu apă pe ochi și să-și spele cei 20 și ceva de dinți rămași.

- Beep, Beep…
- Sms, ia să vedem cine mă deranjează așa dimineața, spuse căutând telefonul prin pat.
După 5 minute îl și găsi, ascuns Dumnezeu știe cum în puiul de pernă.

- Stimate abonat, vă reamintim că factura VDS73524846 este scadentă de 10 zile. Vă rugăm insistent să achitați suma de 163 de RON aferentă acestei facturi, pentru a împiedica sistarea serviciilor către dvs.

- Mda, ceva bun nu puteați să ziceți, un “La mulți ani” n-ați fost în stare să-mi ziceți acu 2 luni, și-acu cereți bani. Ete na, din părți! bombăni ușor enervat.

Își luă laptele din frigider, îl puse la încălzit și turnă cereale din cutie.
Începu să înjure când din cutie abia s-au scurs 4-5 fulgi de cereale. Era deja nervos încât nu observă că laptele dăduse în foc.
Repede puse mâna pe ibric să-l ia de pe foc, apoi îl aruncă cât colo, deoarece se fripse ca prostul.
Ibricul izbi cu putere singurul geam necrăpat din casă, făcându-l țăndări. Laptele stropi toată bucătăria, lăfăindu-se apoi liniștit fix sub frigider și sub aragaz. Adică unde e cel mai anevoie de curățat.
- Mama mă-sii de treabă, nu pot să bag ceva în mine fără să mi se întâmple câte ceva…
Lăsă baltă mâncatul, curăță de ochii soacrei laptele fierbinte de pe jos, se aruncă-n haine și plecă.
- E ora 12, acum trebuia să mă văd cu ăla, poate-l prostesc să-mi cumpere replica aia de Iphone… Uite că întârzii, să-i dau lu’ boul ăla mesaj să m-aștepte.

Scrise repede “frate manacati-as vezi k intarzi, k a plekt tramvaiu din statie cand am iesit din bloc, in plm. asteapta-ma k vin rpd” și o luă la fugă către metrou.
Primi repede mesaj de la “ăla” cum că e așteptat 15-20 de minute, că ăla are și altă treabă.

Ajunse la metrou, se căută după cartelă, vru să taxeze dar ghinion… CONT 0! Cartela aia de 10 călătorii cu care mersese în ultima lună. Nenorocita l-a lăsat chiar acum cu ochii în soare.
Se scotoci după bani, dar cum banii la el erau ca iepurii în biserică găsi doar 6 mii de lei vechi, un șurub și câteva scame. Înjurând de mama focului urcă la suprafață, unde tramvaiul îi defila voios prin față, abia plecând din stație.
De nervi începuse să se certe singur. O băbuță i se feri repede speriată din față scuipând în sân.
Totuși reuși să se stăpânească văzând că vine alt tramvai în zare.
Dar, colac peste pupăză… (continuarea mâine)

Pedeapsa capitală

Eu personal nu-s de acord cu pedeapsa capitală.
Dacă plătești cu crimă pentru crimă ești mai bun? Nu.
După ce am revăzut serialul Oz, am tras concluzia că nu-s de acord cu pedeapsa capitală cu unele adăugiri.
Adică ăla de-a omorât 2 oameni într-un acces de furie – pușcărie 50 de ani.
La noi nu există eliberare condiționată și nici nu știu cum e cu pedeapsa capitală.
Ăla de-a omorât 4-5 oameni, trăgând în ei în mod haotic – pușcărie pe viață.
Dar ăla de-a aruncat în aer o clădire omorând peste 180 de oameni – ăla trebuie omorât. Cazul de față este al lui Timothy McVeigh.
În Oz era simplu. Ești la bulău pentru diferite infracțiuni. Dacă te-a dovedit că ai omorât pe careva – ori carceră tot restul vieții (adică 3-4 ani că după aia îți rozi venele că înnebunești), ori scaunul electric. Sau injecția letală.
Prima execuție era din 1965, când Rebadow a bulit scaunul electric, de-a picat curentul în juma de stat.
După aia Groves a cerut plutonul de execuție.
Apoi un negrișor a fost redus la tăcere cu injecții.
O nebună a ales spânzurătoarea și tot așa.
Eh, un moșulică dus cu pluta de ani și ani, a ales să fie omorât cu pietre.
Adică statul îți dă voie să-ți alegi cum vrei să te omoare.
Aici voiam să ajung. Ăluia i-a fost amânată execuția până se hotăra în ce alt mod să fie trimis din lumea asta rea.
Moșul o ținea pe-a lui: omorât cu pietre.
Ce alte metode mai existau?
1) Ghilotinat – foarte la modă acu 300 de ani
2) Dat la lei – încă de peste 2000 de ani se folosea această metodă sângeroasă
3) Legat de 4 cai – așa erau uciși ăia răi din poveștile noastre. Ori îi lega de 4 cai și alunga caii în cele 4 zări, ori îi tăia capul.
La asta cu tăiatul capului n-am înțeles ceva. Copii sub 12 ani n-au voie la filme care freamătă de bombe și împușcături și prin urmare ăștia taie din Terminator un sfert de film… că e prea violent.
Copii din ziua de ani nu mai ascultă povești de Petre Ispirescu? Unde Făt Frumos taie capul Zmeului, apoi se îmbăiază în sângele lui ca să prindă puteri???
Eu așa povești am citit… parcă Păunașul Codrilor era povestea. Mă rog… scoateți secvența când Terminator își belește mâna să le-arate ălora cum arată titanul pe sub piele, dar povestiți cu lux de amănunte cum Ilen Cosânzen ăla răpune pe Arab Albinos (Harap-Alb) cu o lovitură de paloș.
4) Ars pe rug – metodă foarte populară în Biserica Catolică, prin care ardea în piața mare pe oricine i se împotrivea, cu pretextul că-s vrăjitoare, Dumbledori, Harry Potteri sau altele…
5) Tras pe roată – cum au fost omorâți Horea și Cloșca de masoni. Hopa, ăia de nu știau, să afle că Horea, Cloșca și Crișan au fost masoni. Altă dată se va explica pe larg.
6) Tras în țeapă – o foarte cunoscută nouă această metodă barbară, folosită acum 500 de ani.
7) Fiert în ulei – o metodă veche și asta de 2000 de ani, acum nu mai poate fi folosită, nu de alta dar e scump uleiul… Un glonț e 3 RON…

Evident mai existau alte și alte metode pe care nebunul și le putea alege, trăind astfel încă 3 vieți, pierdut prin hârțogării și foi democratice.
Evident, omul putea să fie și inventiv.
Să fie atârnat de părțile intime într-o hazna plină până se îneca.
Sau să fie aruncat dintr-un avion de la înălțimea de 3.000 peste un ogor în care erau plantate din metru în metru furci cu vârfurile în sus.
Sau mă rog, după cum dorea prea-stimabilul.

Prin urmare, nu-s de acord cu pedeapsa capitală, decât în cazuri de crime odioase, de-o cruzime ieșită din comun.

Iepure la cuptor

Am primit ieri un ditamai iepurele de casă. Tăiat, numa bun de pregătit și băgat la cuptor.
A trebuit să-l țin o zi la baiț, adică în apă cu oțet, cică să se frăgezească.
Dacă-l făceam eu ca pe porc ieșea și mai bun…
M-am speriat de cât animalul era, mai mare decât motanul meu cel gras… dacă există așa ceva.
L-am tranșat și l-am băgat la baiț.
Azi l-am băgat la cuptor. Mai nasol e că am pus prea mult vin. Adică juma’ de litru.
Poate am pus așa mult că băusem în prealabil jumătatea ailaltă. Nu știu…
De ieșit a ieșit bun. Nu foarte bun, e o țâră acru de la vin și de la oțetul ăla…
Au mai rămas trei bucăți de pregătit mâine. Pe alea le spăl bine și nu le mai țin în oțet.
Și fac alt sos. Alea or să iasă numa bune de halit încât să arunc după pisici cu șapca, pălăria și căciula din dotare.
Poze cu haleaua nepregătită:

Marele animal!

Avionașul! Balenuța de uscat!

O ciozvârtă de iepure. Fără lăbuțe, fără coadă, fără cap…

Produsul final. Adică ce-am băgat la baiț. Adică-n apă cu oțet, foi de dafin și o litră de vin roșu. Să fie, cu veselie, pe datorie, fix la mine pe gingie!

Nou fundal

După ce m-am chinuit să găsesc un fundal mai de Doamne-ajută, l-am ales p-ăsta cu toamna. Nu de alta, dar anul ăsta n-am văzut toamnă…
De la vară a trecut la pre-iarnă, apoi a băgat guvernul iarnă direct.
Așadar am pus niște frunze frumoase…

Filmulețe noi

Acum că am găsit chestia asta cu pusul filmelor pe site, am descoperit că pot pune și filme cu subtitrare…
Nu că m-aș apuca acum să pun ultimele episoade din Neveste disperate sau Tânăr și neștilinit… Nu, dar e o idee…
Pun aici videoclipuri pe care le-am dat jos după jumate de an de strâns…

aaaaaaaaaaa


Ceva nu e bine. Orice film pun să-mi arate, tot Joe Dolan îmi deschide…

Cred că i-am dat de cap. Asta de sus e Les Go Culture – Darla Dirladada
Asta de jos va fi Marc Anthony – I Want To Spend My Lifetime Loving You

Și-am reușit!
Merge șmecheria asta. Acu trebe să țin minte ce nume le dau fișierelor.

Americănisme tâmpite

Abia a trecut hallowenul, sau cum se scrie.

Ce e acest helăuin? De ce au început fel de fel de “vedete” să serbeze acestă tâmpenie?

Eu n-am fost crescut cu helouin, nu m-am dus din ușă în ușă la cerșit de bomboane. Puteam sta în colț de stradă și aveam mai multă baftă.

Și nu trebuia să mă deghizez în zombie, în bampir sau Chuck Norris…

De ce există aceste idioțenii preluate de la americani la noi?

Ce e valentine’s day? Ziua sfântului valentin cică. Care sfântul valentin mă? În niciun calendar creștin, păgân, budist sau iudaic nu există acest sfânt Valentin. Cel puțin nu pe data de 14 februarie.

Cică zi în care îi arăți soției/prietenei/câinelui cât de mult o/îl iubești.

Dar de ce pe 14 februarie? De ce nu în a șaptea joi după Paște? De ce nu duminica, după-masă?

De ce nu serbăm noi Dragobetele? Dacă tot trebe să alegem o zi în care să ne alintăm partenerul de viață cu bomboane, flori și muțunache?

Ce contează că-n restul anului, din “curvo, boule, bețivule, vaco” nu-l/o scoatem? O zi în an trebe să arătăm că de fapt noi avem numa iubire în suflet.

De ce trebe să arătăm? Pai deh, nu-s la curent continuu, să aflu că a venit acestă pseudo-aniversare de la americani.

Acum au luat-o cu helouinul. Altă tâmpenie pe care eu n-o înțeleg. La fel ca base-ball-ul. Să fie la ei acolo, nu să ne împuie nouă capul cu prostiile lor.

Mâine poimâine deschid seara ușa și îmi sar în față bampiri, zombie, vrăjitoare, mumii și elene udrea.

Păi pun mâna pe parul de după ușă, pregătit special pentru “primiți cu steaua?”, “primiți cu anul nou? (de parcă trebuie eu să primesc anul nou, altfel rămâneam în 1742 și acum)”, și dă-i.

Nu mă uit unde dau, dar dau.

Să vină cu miliția că i-am agresat copila și i-am castrat unicul copil.

Păi dacă-mi sare seara în față costumat în mumie, răcnind “tric or trit”, îl altoiesc. Nu cunosc limbi străine, poate m-o fi somat să-i dau portofelul (gol) și pinul de la card. Nu știu, nu trebuie să știu engleză. Adică o fi ea importantă, dar nu trebuie să știu de helăuin.

Ce-o să urmeze? Ziua recunoștinței? Întreabă un american ce însemnă, și-ți zice minten că trebe să stea cu familia să halească curcan, musai curcan.

Dar de ce, ce reprezintă ziua aia, n-au idee.

De fapt, reprezintă fapul că-n 1600-1700 au venit mulți europeni, asiatici etc., au omorât 90% dintre indieni, iar pe restul i-au pus în rezervații, ca pe animale.

Cum sunt și-n ziua de față.

Eh, ei americanii puri (adică amestecul ăla de irlandezi, englezi și olandezi) trebuie să fie recunoscători că au creat această țară minunată, nimicind o populație întreagă.

În curând va trebui să serbăm și noi idioțenia asta? Va deveni base-ball-ul sport național? Vom avea steluțe pe drapel? Ne vom tatua pe piept “I love you fă Mărie”?

Ajung la concluzia unui fost comunist, care întrebat ce părere are despre homosexuali (luai-ar gaia), răspunde:

“În trecut trebuia să-i batem și să-i omorâm sau să-i băgăm la pușcărie, apoi după ’90 trebuia să-i lăsăm în pace. Apoi din 2000 trebuia să-i placem. Bag mătărânga-n ea de țară, plec, până nu devine obligator să mă ard în fund”…

Văzusem o caricatură mai demult, Pe un zid stătea un moș în 1945 și fiind întrebat ce așteaptă a răspuns că așteaptă americanii.

După moartea lui Teo Peter, moșul stătea pe zid cu o mână și un picior în ghips și la aceeași întrebare răspundea cu “aștept să plece americanii taică”…

Unde vom ajunge în ritmul ăsta? Comunistul Moș Gerilă va deveni Santa? Sfântul Nicolae va deveni Saint Nick?

Vom arunca artificii de 4 iulie?

Aștept răspunsuri, eu nu mai știu ce să mai zic…

<script type=”text/javascript” src=”http://profitshare.emag.ro/get_ads.php?zone_id=71312″></script>

Filmul de la mare

Am reușit să urc sus în pod, cu grijă să nu cadă (l-am lipit cu niște bandă dublu adezivă) filmul cu Zwargolak în apă.
Ascundeți copiii să nu vă rămână cu sechele.
Aviz cardiacilor si cardiacelor.

După cum se vede în film, când iese vijelios Zwargolacul din apă, cad femeile din picioare (de pe saltele)…
Apoi nenea cu mâna părintească a ieșit din apă și-a dat de nevastă-mea care deja mârâia la el. Ce să-i fac dacă se bagă în filmul omului?
Să fi zis “merci neică” că-l făcui celebru, sub numele de “Nenea care aproape l-a atins pe Zwargolak”.

Zwargolak pe Wikipedia!

Mai în glumă, mai în serios, Zwargolak are pagină pe Wikipedia.
“Acest articol este un ciot”, evident…

Cel puțin știu că mă găsesc pe Wikipedia când îmi cade la treaptă “Tranziția din copil zvăpăiat în Zwargolak”.
10 iau, cu felicitări și coroniță de frunză de laur (adică dafin de băgat în mâncare)…

Firing gun

Și cum tot în ultima vreme s-au găsit fel de fel de indivizi care se laudă că “i’m full of shit, and i do not own a gun”, postez filmulețul de mai jos.
Fără alte explicații.

Da, pistolul este replică automată după Beretta F92.
Cine știe cunoaște…
Iată și filmarea unui profesionist, care are aparatură video pentru slow-motion:

Noul meu CV

De data asta am făcut unul grafic.
D-ăla profi (terol).

Adică așa ca ăsta de jos.

Cu ocaziunea asta am dat și datele mele personale.

Nu mă mai tem de alieni, mafioți, căței, guvern etc.
Uite așa.
Cui îi place, foarte bine. Să mă oprească pe stradă și să-mi dea o bere, două.

Cui nu-i place, să mă pupe unde nu mă vede soarele niciodată… Pe sinapsa dintre neuronul 178763652 și 178763653. Fix acolo. Cu mare exactitate.
Hai să ne auzim cu bine!

Și ăla de-ntreabă de ce n-am trecut site-ul… Cum să bag mă site-ul ăsta, că e plin de injurii?