Donald

Voi îl mai țineți minte pe Donald Duck?
Personajul lui Walt Disney, rățoiul pe care l-am îndrăgit de mici.
Țin minte că într-o vreme făceam colecție de reviste Mickey Mouse. Și acum mai am pe acasă vreo 2-3 reviste printr-un sertar.

L-am visat azi-noapte pe Donald. Ce credeți că făcea? La fel ca și mine, își căuta de muncă.
Și se apucase Donald să caute prin ziare. Și nu găsea decât două tipuri de joburi. Ștanțatori de chei și doici.
– Doică nu pot să fiu, și nu știu ce e aia ștanțator de chei!

Păi e simplu. Cheile trec prin niște masini de stantat, care le taie după formă, apoi cad într-un recipient.
Și alea sunt cheile brute. Nu era greu, mă Donald. Trebuia doar să stai cu ochii pe aparatură, să nu se deregleze ceva p-acolo.

Nu mai țin minte ce slujbă și-a găsit Donald, parcă tipăritor off-set. Dar nu i-a plăcut acolo, era muncă cât cuprinde. Dar uite că asta mi-a dat mie ideea să caut o tipografie meseriașă pentru niște brosuri de vreau să le fac! Dacă tot am experiență în domeniu, de ce să stau eu locului? Nu pot scoate singurel niște cărți pentru copii? Trebuie să văd ce trebuie să fac să pot scoate niște cărți chiar cu Donald sau Goofy. Da, Goofy a fost personajul meu preferat, cu toate că, nici până acum, nu știu ce animal era. Câine parcă nu era, Pluto fiind câinele lui. Atunci ce naiba era Goofy? Mă întreb cât m-or costa drepturile de autor pentru câteva personaje Disney… Cred că way out of my league…

Până la urmă am impresia că Donald ajunsese să joace rolul unei maimuțe. Era în costum de maimuță și era bătut cu frișcă.
Sau, asta era din alt episod. Nu mai țin bine minte.
Chit e că bietul rățoi n-avea deloc noroc.
Vorba vine noroc, putea să nu aibe noroc deloc, însă el avea parte doar de ghinion crunt.

Bine că mai erau cei trei nepoței să-l mai ajute. Sau, după caz, să-i bage bețe în roate.
Că așa e cu nepoții. Ai grijă de ei până vezi că ți-au vândut televizorul să-și cumpere iarbă…