Jurnalul ilustrului necunoscut – 2

Prima parte
… nenorocitul de tramvai era un 22 care făcea la dreapta și nu mergea drept înainte cum îi trebuia!
– Pfoai… bă ești nebun la cap? începu el să urle la vatmanul impasibil. Aștept tramvaiul de juma de oră și nu vine. Când vine 51?
– E, vine domne, făcu imprudența de-a răspunde un domn în costum de pe refugiu.
– Să vină pe mama mă-sii că m-am săturat de tramvaiele și metrourile lor.

În sfârșit plecă tramvaiul 22 iar după alte 5 minute de chin, sms-uri și înjurături ajunse abia venind un 51 vechi, amărât care din fabrică nu putea depăși 20 km/oră.
Fiind construit de peste 30 de ani, acu abia mai prindea un 10 km/oră.

După altă jumătate de oră de nervi, ajunse la locul de întâlnire, unde îl văzu pe ăla de-l aștepta fără nicio tragere de inimă.
– Mă scuzi fratele meu, mâncați-aș, da’ nu a venit tramvaiul bun.
– Eu te mai așteptam fix 2 minute și plecam, nu pot să lipsesc așa de la muncă, răspunse ăla cu sictir în voce.
– Uite fratele meu, telefonu’, e ca nou, e bun, s-aude bine, face poze mișto, bateria ține 3 zile, dar nu am căști și cablu de date la el.
– Păi în anunț ziceai că ai pachet full, adică totul la el. Acu zici că n-ai aia și aia… Îmi pare rău, eu vreau să-l dau în dar cumnatului, dar nu are toate alea la el, nu-l iau.
-Hai mă frate, zău, nu le-am găsit dă-le dracu, că căștile costa 0 lei și cablul de date e 10 lei pe okazii…
– Îmi pare rău, pe el nu-ți pot oferi decât 150 RON. Mă mai costă toate alea, am de umblat după ele, deseară e ziua ăluia, așa că ori accepți 150 RON ori mă duc că am mai vorbit cu unul cu toate alea la el…
– Bine fratele meu, 150 e bine, zise ilustrul nostru necunoscut printre dinți… E bine și-așa…

Terminară afacerea secolului, fiecare plecând în treaba lui.
Deja se făcuse destul de târziu așa că “eroul” nostru obosise.
Intră în McDonald’s să-și ia ceva de haleală că deja vedea numa fripturi.
Acolo, coadă mare, ca la bilete la Florin Salam în Ferentari…
După alte 10 minute de așteptat, în care nu-i venise să se uite ce au ăia de haleală și de băutură, îi veni rândul și zise:
– Ce aveți de halit?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.