Într-o zi ploioasă de marți, într-un apartament din blocul G34 de pe planeta Terrapia (o planetă mic[ ;i fr[fuit[ din temni’a galaxiei a 3-a), Lorin Fortuna se pregătea să-și facă ritualul zilnic de conectare cu dimensiunile superioare. Într-o mână ținea o cană de ceai de mușețel (pentru protecție vibrațională), iar în cealaltă mâna, telecomanda universală ezoterică (TV-ul avea nevoie de o resintonizare karmică de înaltă precizie).
Dintr-odată, pe ecranul său magic, apare o imagine terifiantă: Baphometos, liderul supradimensionat al dimensiunii 7, își învârtea coarnele într-un ritm alarmant și cu o voce baritonală demonică începu:
– Lorin Fortuna! Te provoc la Bătălia Finală! Eu și armata mea de Serplilieni, Șobolanieni, Gorilieni și poponarieni, ne pregătim să cucerim planeta ta stupidă și să o transformăm într-un fast-food galactic! Unde se va servi doar carne de berberiță și zgaibe sângerii de cloșcă bătrână.
Lorin Fortuna, calm, își lasă cana de ceai jos și își ajustă mantia de meditație (albastru cosmic, cu picățele roz bombon).
– Ah, Baphometos… iar ai venit cu planurile tale de cucerire intergalactică? Nu ți-am spus eu anul trecut la convenția de ezoterici că n-ai nicio șansă împotriva echipei mele de lumină? Te-ai plictisit de Netflix, de băieței și vrei să te războiești cu armata mea de viteji?
Baphometos rânji cu un aer diabolic:
– De data asta, Fortuna, am aliatul suprem: Șobolanianus Maximus, cel mai viclean dintre toți extratereștrii poponarienicare seamănă cu… ei bine, șobolan uriaș și gras!
Într-o fracțiune de secundă, prin portalul energetic din colțul sufrageriei, apare o hoardă de creaturi – Serplilieni (șerpi cu trupuri de om), Gorilieni (gorile cu IQ de geniu, dar o pasiune pentru cafeaua tare) și Șobolanieni (șobolani antropomorfi cu o predilecție inexplicabilă pentru brânză telepatică).
Lorin Fortuna, neclintit, zâmbește ușor și activează cristalul său de protecție (bănuia el că șobolanii uriași ar putea avea ceva împotriva apartamentului său proaspăt renovat).
– Baphometos, serios, cum ți-a venit ideea cu Șobolanienii? Nici măcar nu se potrivesc cu tematica ta demonică! Și… Gorilieni? Ce vor face? Vor arunca banane cuantice spre mine? Nu știi că eu sunt o 7645875-e gorilian păros de speța a 3-ea? Ha, permite-mi să râd de încercarea ta petetică de-a mă speria.
De undeva, din umbra sufrageriei, o voce gravă și înțeleaptă se aude:
– Lorin, coițe, să-ți trăiască ție vară-ta, lucrurile sunt mai complicate decât par…
Era nimeni altul decât Cosmicul Yoga cel Grosolan, consilierul ezoteric al lui Lorin, materializat în formă de hologramă aurie (cu o ușoară tentă de verde). El continuă:
– Nu subestima niciodată puterea Gorilienilor. Legenda spune că, dacă se satură de cafea, devin invincibili. Ai uitat vechile mituri?
– Mituri, exact, spuse cu satisfacție Lorin, sorbind cu nesaț din ceaiul de mușetel
Baphometos își trimite hoardele la atac, în timp ce Lorin se așează confortabil pe canapea, ridicând un cristal care activează “Grila Galactică de Protecție”, o rețea invizibilă de energie care transformă apartamentul său într-un buncăr ezoteric, cu luminițe strategic plasate, de-i dădeau o tentă de discotecă de țară din anii 90, punctul slab al gorilienilor.
Aceștia, gorilienii, agitați din cauza lipsei de cafea, devin din ce în ce mai necooperanți.
– Baphometos, noi ne retragem. Am aflat că Starbucks-ul galactic din Sectorul 5 are o promoție azi, zise liderul gorilienilor, bătând în retragere. În plus, nu ne place aicișa la discotecă
Șobolanienii, dezamăgiți de lipsa proviziilor de brânză interdimensională, își pun codițele pe spinare și dispar prin portal, chițăind a plictiseală intergalactică. Între timp, Serplilienii, care nici măcar nu știau de ce sunt acolo, încep să facă yoga, crezând că au fost aduși la un retreat spiritual.
Baphometos, disperat:
– Ahhh! Întotdeauna se termină așa… Serplilienii meditează, Șobolanienii au lipsuri de brânză, iar Gorilienii sunt niște snobi ai cafelei! Lorin, asta nu e ultima oară când ne vom întâlni! Numai cu puterea minții te voi nimici, unde-ți stau picioartele îți va sta și capul, într-un 69 luxuriant.
Lorin Fortuna, savurându-și ceaiul, dă din cap înțelegător:
– Baphometos, poate data viitoare îți faci temele și vii cu o strategie mai coerentă. Până atunci, vezi să-ți resetezi chakrele. Vezi că diseră joacă FC Scuipă-n Dunăre, să nu mă deranjezi cu telefoane și lilieci poștali, că am băgat 3 bițicoini pe meciul ăsta.
Și astfel, Lorin Fortuna a învins încă o dată hoardele intergalactice, nu prin lupte sângeroase, ci prin puterea sarcasmului și a unei protecții energetice impecabile. Baphometos s-a întors în dimensiunea sa, frustrat și neînțeles, iar apartamentul lui Lorin a rămas intact… cel puțin până la următoarea marți ezoterică.