Tag Archives: curva

Cum am făcut poze şi filme la nuntă

Cum? Într-un mod neprofesional, evident.
N-am mai avut bani de fotograf şi de cameraman, aşa că am rugat-o pe curva aia de C (prieten vechi) să filmeze şi să facă el poze.

– Da fă, te ajut, cum să nu!

Bun, trec zile, săptămâni, îl întrebam zilnic: “Vii bă la nuntă?”
“- Da băi, e bătută-n cuie, vin!”

Nunta o aveam pe 21 august.
Pe 20 august, seara la 11 primesc telefon de la curvă:

– Bă puţă, am vorbit cu mama, cu frate-miu, cu o prietenă, să fac rost de bani, dar nu am, nu vin la nuntă…
– … morţi, neam, răniţi, gâtlej, cur, curva de mă-ta, sugi toate pulile… etc. etc… Vino la nuntă să faci foto şi video, nu dai nimic în plic.
– Bine bă.

Azi suntem în 22 septembrie, abia am făcut rost de filmările de la nuntă (că era la frati-meu camera de luat vederi, că e a lui, că nu mai are cablul de date şi nu şiu cum să scot filmele, că am uitat, că am avut treabă, că pula-n cur).

Pe 23, mâine cică voi primi pozele.

Oare a meritat să aştept atât pentru ceva ce îmi trebuia cât mai repede?

Sunt eu deplasat, sau a fost bătaie de joc din partea unui prieten, mai ales la o ocazie ca asta (o dată mă însor).

Fă C, dacă şi tu citeşti (slabe şanse), uite nu ţi-am dat tot numele. Sugi pula. Ask mă-ta cum se face 😛

Mail de la duda 3

Continui lista de mailuri primite de la “Duda Udă”.
Acest mail conţine o foarte frumoasă şi adânc băgătoare de pari, cuie, puli etc în gura politicienilor acestei ţări.
Aşadar, să citim:

“Dragi romani,

de azi refuz sa mai platesc impozite, refuz sa mai am carte de munca in acest stat guvernat de oameni incapabili, corupti, ne-educati, care nu au in vedere decat propriul interes.

Refuz sa mai finantez politicieni imbecili si amante care sfideaza o tara intreaga.

Nu as avea nimic impotriva doamnelor apropiate presedintelui tarii, dar cand ele beneficiaza de bugete de milioane de euro printre care sunt si banii mei, banii parintilor mei, banii angajatilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump!

Refuz sa mai platesc taxe la stat pentru ca de ani de zile platesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu ma sprijina in nici un fel. Platesc zeci de milioane pentru Sanatate, desi sunt constienta ca daca voi ajunge vreodata intr-un spital din Romania , voi fi tratata mizerabil.

De ani de zile, refuz sa ma mai uit la televizor, mi-e greata de politicienii romani, nu ma duc la vot pentru ca nu am pe cine sa votez, imi vine sa vomit cand vad panourile publicitare din campanii electorale gen “noua ne pasa de Dumneavoastra”, refuz chiar si sa ma plang, pentru ca sunt mult prea ocupata sa imi castig existenta – cu toate acestea, cand se apropie data de 25 a lunii, in mod mecanic ma impacientez sa fac rost de banii care trebuie platiti la stat, pentru ca, nu-i asa? – “cu statul nu te joci”. Dar iata ca suntem in plina criza, iata ca pentru prima data nu am reusit sa platesc taxele la stat si mi-au fost blocate conturile! Si asta m-a ajutat sa ma trezesc, am deschis ochii, m-am uitat in jurul meu cu atentie, am pus intrebari, am deschis televizorul pentru prima oara in ani de zile…si ce am vazut? EBA si Becali ma reprezinta in Parlamentul European, Elena Udrea beneficiaza de bugete de milioane de Euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi arunca 86 milioane de Euro pe o telecabina cand exista orase in Romania care nu au nici macar un spital de Doamne Ajuta, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru cateva miliarde din care sunt curioasa daca plateste vreo taxa la stat.

Jocuri politice murdare, politicieni corupti si curve, haos total, o tara vanduta pe nimic de niste agramati care nu si-au vazut decat propriul interes – macar daca ar fi vandut-o scump!, investitori straini care efectiv nu au cu cine discuta in Romania si se lupta cu morile de vant, si toti oamenii de calitate pe care ii cunosc stau cu capul bagat in nisip…l-am avut si eu, pana astazi – dar am realizat ca oricat de multi bani as face, oricate tari as vizita, oricate carti as citi, oricat as incerca sa nu ma las afectata, la sfarsitul zilei, traiesc tot aici si tactica strutului imi va face mai mult rau si pe termen lung daca nu m-as implica ACUM.

Nu se mai poate asa! Destul este destul!

Romania nu este doar o tara de hoti, de agramati, de curve, de parveniti, de oameni fara “balls” si fara coloana vertebrala.

Sa protestez prin a nu imi plati taxele nu este suficient, desi daca ar mai face-o si altii, s-ar putea declansa ceva. Fac apel catre toate persoanele integre, capabile, educate, care au cladit ceva prin munca lor, fara sa fure, sa ia atitudine pentru a stopa prostia ce ne afecteaza pe toti. Sunt milioane de tineri destepti, multi dintre ei muncesc peste 12 ore pe zi pentru multinationale sau pentru businessul lor propriu, oameni educati, in Romania si peste hotare, oameni care au gestionat milioane de euro, oameni cu viziune, talent, pro-activi, integri, care stiu sa comunice eficient si stiu ce inseamna sa livrezi, stiu ce inseamna un deadline, stiu ce inseamna reresponsabilitatea; sunt sute de mii de romani de calitate, plecati din Romania pentru a produce si a consuma in alte tari, cladind economia altor state – s-ar intoarce maine in Romania daca nu ar fi circul care este acum aici.

Trebuie sa luam atitudine, trebuie sa facem o schimbare, este nevoie de o Miscare a romanilor cu “balls” si cu coloana vertebrala!

O Miscare de Intoarcere Acasa, atat a romanilor plecati slugi in alte tari, cat si a celor care, desi am ales sa ramanem aici, suntem absenti, pasivi, indiferenti si suportam ce ni se intampla doar visand la urmatoarea iesire din tara .

E nevoie de o miscare in care leaderii sa fie testati si para-testati, asa cum se intampla cand esti angajat intr-o companie multinationala, fara sa fie acceptati daca nu li se dovedeste integritatea si eficienta.

O miscare a oamenilor care nu au mai fost implicati in viata politica, neintinati, ne-spalati pe creier, ne-jigoditi.

O miscare fara traseisti politici sau scursuri de la alte partide. Este nevoie de o miscare a oamenilor destepti, tineri, cu atitudine, experti in domeniul lor. Si tu si eu cunoastem cel putin 5 oameni inteligenti care ne-ar putea reprezenta mai bine in Parlamentul European decat EBA sau Becali.

Oare de ce nimeni nu actioneaza? Daca acum cinci ani ne-am fi implicat cu totii macar o ora pe saptamana, in mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. Cati bani furati, cate proiecte blocate, cate fonduri nefolosite in cinci ani de zile…. Daca am dialoga constructiv, daca ne-am intalni o ora pe saptamana, daca am actiona, daca am putea aduna si monta toti oamenii destepti, corecti, creativi, eficienti pe care ii cunosc eu si pe care ii cunosti tu s-ar vedea si simti diferenta in cinci ani de acum incolo.

Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. Nu credeti ca si marilor puteri le-ar face mai multa placere sa discute cu oameni educati decat cu agramatii parveniti ce reprezinta interesele Romaniei in momentul de fata?

Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor – oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR, intreprinzatori privati care au calitatile necesare sa scoata tara din criza. Este singura solutie viabila pentru Romania de acum – tara noastra se poate pune pe picioare numai daca s-ar uni toti oamenii capabili pe care ii avem in toate domeniile – creiere vanate de toate companiile multinationale, care gestioneaza bugete de miliarde, conduc sute de mii de angajati, sunt cosmopoliti, stiu sa negocieze, sa munceasca, sa comunice intr-un mediu international, intr-o piata globala – nu au doar viziune limitata de speculant din Pipera Tunari.

E nevoie de o alternativa in Romania . E nevoie de o Miscare in valorile careia sa ma regasesc si eu, sa se regaseasca si Andreea Minescu, prietena mea care la 26 de ani are firma ei, facuta fara ajutorul nimanui, munceste 13 ore pe zi si seara mai merge si la cursuri de German Business, in care sa se regaseasca si Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari agentii de publicitate, care munceste 14 ore pe zi chiar si in luna a opta de sarcina… si Tereza Valcan, expert in PR, care a studiat in State, face MBA la Londra, s-a intors sa munceasca in Romania si ar putea sa ne reprezinte in mod sigur mai bine decat EBA… ..

si Radu Manolescu, care la 28 de ani si-a facut firma lui de Head-Hunting, fara ajutorul nimanui si a adus-o in topul firmelor de profil… si doamna Camelia Sucu, ajunsa in TOP Capital fara sa fure un leu, prin munca sa de ani de zile… si doamna Mihaela Nicola, guru-ul publicitatii din Romania, si Maria Lucia Hohan, designerul ale carei creatii se vand in toata lumea si care a ajuns unde a ajuns prin propria sa munca….. si Pepe Berciu, care a studiat la Londra si are businessul sau de succes… si fratii de la Fratelli, care cu creativitate, pasiune si munca s-au impus in viata de noapte a capitalei…. si Violeta Balan, care a terminat Magna Cum Laudae o facultate de drept din America, munceste pentru una dintre cele mai mari firme de avocatura din lume si s-ar intoarce maine acasa dar nu are la ce… si Horia Mocanu, primul roman admis la Harvard, care scrie istorie intr-o tara vecina… si Edy Uzunov, proprietarul agentiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil… si Floriana Jucan, jurnalista erudita ce s-a incapatanat sa educe cititorul de presa din Romania si a reusit sa impuna pe piata o revista fara femei dezbracate si barfe dezgustatoare… si Fady Zaidan, cel mai conectat si charismatic manager pe care ilcunosc…. si Loredana Salcianu, avocata care a avut curajul acum patru ani sa plece dintr-o multinationala si sa isi deschida propria ei firma de avocatura… si Angela Teodora Burz, intreprinzatoarea eleganta care si-a facut bagajul si a plecat sa faca business in Shangai, dar duce dorul prietenilor din Romania … si Diana Dondoe, care i-a sfidat pe toti cei ce au respins-o in Romania, ajungand prin munca, perseverenta si consecventa unul dintre cele mai celebre top modele ale lumii, facand milioane cu o detasare eleganta si impresionand lumea intreaga prin eruditia sa – dar duce dorul tarii ei… si Bogdan Voica, la 30 de ani manager al uneia dintre cele mai cunoscute si exclusiviste agentii imobiliare din Europa…. si Eveline Pauna, care la 20 de ani, face o facultate, lucreaza 10 ore pe zi si in putinul timp liber merge la Opera… si Raluca Safta, care la 23 de ani a avut curajul sa-si deschida propria ei firma de relocari si a ajutat sute de expatriati, directori de companii multinationale sa se relocheze in Romania … si Damian Draghici, cu IQ de geniu si cu premiul Grammy care a ales sa se intoarca in Romania la radacinile sale…

Asta e Romania mea! Nu Vanghelie, EBA sau Becali!!

Si acestia sunt doar cativa dintre oamenii pe care ii cunosc….mai sunt atatea milioane de oameni destepti si muncitori, corecti si educati, capabili si integri… Ma intreb, atatia oameni destepti nu se rusineaza ca sunt reprezentati de Gigi Becali si de EBA? Ma ingrozesc la gandul ca EBA va negocia pentru Romania fonduri de zeci de milarde de Euro!

Nu va este rusine ca sunteti condusi de un om politic care nici macar nu poate sa pronunte Google? Nu va este rusine sa va dati la o parte cand in masinile cu girofar trece un agramat, un hot sau o papusa blonda cu
tupeu si cu un singur talent, platit mult prea scump? Din banii vostri?

Am innebunit eu sau am innebunit noi cu totii sa stam pasivi in timp ce suntem calcati in picioare pe banii nostri? Ei bine, mie mi-a ajuns. Imi este rusine ca am stat cu mainile in san si s-a ajuns ca astazi sa fiu reprezentata de o domnisoara din Bamboo si de un cioban. Asa ca voi lua atitudine. Si va rog si pe voi, toti cei ce credeti ca nu va reprezinta cei din scena politica de acum, sa luati atitudine. Sa gasim si sa sustinem oameni de care sa fim mandri ca ne reprezinta. Sa identificam valorile si sa le convingem sa se implice… Daca avem echipa, tot restul vine de la sine. Stiu ca ei exista, trebuie doar treziti.

Trebuie sa facem ceva. Nu e suficient sa ne plangem, sau sa bagam capul in nisip. Trebuie actionat. Eu nu mai astept o minune, ma apuc de treaba. Voi lupta pentru un grup de oameni capabili, care pot revolutiona un sistem de care toata lumea este satula. Voi lupta pentru o Romanie condusa de oameni destepti si integri, pentru o Romanie care sa fie un player international, nu curva de centura a Europei.. Voi lupta pentru o Romanie bogata, cu batrani bine ingrijiti, cu tineri carora sa li se ofere perspective, cu strazi fara gropi, cu hoti bagati dupa gratii, cu milionari pe merit, nu din furat.

Voi lupta pentru un viitor mai bun pentru mine si pentru copiii mei, in tara mea, nu printre straini. Voi lupta pentru o Romanie de vulturi, nu de struti, pentru ca asta este adevarul – am ajuns niste struti, cu capul in nisip si posteriorul la dispozitia tuturor analfabetilor – sper sa nu va simtiti jigniti de exprimarea plastica, asa cum am spus asta este realitatea!…suntem vulturi doar in businessul nostru, in zona noastra de comfort sau cand iesim din tara , asta daca nu ne trateaza vreun strain de sus ca avem pasaportul pe care il avem!

Ajunge! Haideti sa ne trezim!

P.S. TE ROG TRIMITE MAI DEPARTE, E PUTINUL PE CARE IL POTI FACE!”

Fergie de România

Uite curva, neamule!

Gică pleacă în America

Gică… bun la toate.
Din părţi.
Gică e un neisprăvit.

Născut dintr-o familie medie de orăşeni, absolut banală.
Mă-sa profă de chimie, tac-su arbitru tuşier în divizia C.
Pula mea, singul său contact cu mingea de fotbal a fost în clasa a treia, când la o pasă a unui coleg, trimisă prea puternic pentru firea sa plăpândă şi bolnăvicioasă, l-a lovit în muie şi i-a spart nasul cârn.
Contactul cu substanţele chimice a fost când a băut nişte peroxid de hidrogen, să se dea mare faţă de colegii săi.
Culmea, i-a reuşit chestia. Nimeni nu ştia că de fapt el băuse apă oxigenată.
Mă rog… Un tip absolut banal.
A terminat liceul cu media 6,13.
În copilărie găsise o metodă ingenioasă de provocare a orgasmului. Nu pot să-i spun că e nici masturbare, nici zoofilie…
Se ungea pe pulă cu miere în zilele de vară, şi se lăsa bâzâit de muşte până-şi dădea drumul.
Ingenios omul…

Contact sexual cu o fată a avut la 20 şi ceva de ani, în urma unui bairam de punkeri, însă nu se ştie sigur că au făcut sex acolo, ambii erau drogaţi şi beţi.
Să-i oferim totuşi o bilă albă.

Urât nu era deloc, doar că era foarte timid, şi ciudat.
De ce era ciudat? Păi, contrat altor flăcăi de vârsta sa, care colecţionau surprize, timbre, prezervative folosite, el colecţiona cuţite, măşti de gaze, cartuşe.
Nu era deloc, violent, chiar se pişa pe el de frică dacă era să-l atace careva, Doamne fereşte.

În facultate a început să tragă de fiare, pusese ceva muşchi pe el, făcea curte unor colege drăguţe, îi mergea binişor.
S-a angajat la o firmă de calculatoare, era inginer de sitem.
Adică toată ziua scana IP-uri, spărgea root-uri, intra cu radminul pe săli de net, îşi bătea joc de cocalarii care se conversau pe mirc cu piţipoancele, dându-le mesaje gen: “Muie fă pizdo”, “Sugi pula” etc.
Aşa se distra.

Acasă avea grijă să ude florile la timp, să spele la masină, repara o usă, coaiele mele, tot ce se face prin casă. Îşi ajuta părinţii.

Însă avea o mare nelămurire. Era oare fericit, sau nu? Viaţa lui era destul de monotonă, ce-i drept.

Se gândi, ce se gândi, se frecă la pulă cu şmirghel, şi le spuse alor săi că pleacă în America să-şi găsească norocul.

Plânsete, palme, pupături, iar plansete.
Bagaj făcut, pupat părinţii, aeroport, avion, somn adânc, Los Angeles.

În aeroport trebuia să-l aştepte văru-su Johnny. Adică Ion Mititelu, din Suceava. Plecat şi pripăşit pe lângă un wannabe rapper.
Ăluia îi mergea bine plugul, era bodyguardul rapperului, se plimba cu ăla peste tot, avea costum Armani, pizde, şampanie şi cocaină la discreţie.

A aşteptat Gică la aeroport juma de oră, o oră, 2 ore… Citise între timp 2 ziare, 5 pliculeţe de ceai, băuse 3 cafele Starbucks (o poşircă de cafea, mă-sa o făcea mai bună)… când în sfârşit apare Johnny.
Lanţ mare de aur la gât, costum gri petrol, armă la subraţ, pantofi lucioşi de-ţi luau ochii.

Veni la Gică şi-i zise:
– Welcome to L.A., cousin, nice to see you!
– … (va urma)

Ţugulea, vânător vânjos 2

-…
– Ah, futu-ţi urşii mă-tii de nenorocit, unde-ţi stă capul, acoloţi vor sta şi labele picioarele.
– Ce mă? urlă ursul la el, prinzându-l de capul jegos şi dând cu el de duşumea.

Erou nostru leşină (de foame, de la lovitură, pula mea, principalul e că l-a luat cu leşin şi s-a dus în mă-sa).

Ursul îl legă bine în genul bondage, adică fedeleş, îşi chemă fraţii şi cumetrii şi petrecură 2 zile şi 3 nopţi regeşte.

Jocuri video, bere, alune, muie, cur lui Ţugulea, o veselie.

După o vreme ursul se înduplecă de acesta, îi dete o bere şi-l eliberă.

Eroul nostru fugi crăcănat pe şapte cărări, scuipând esenţă de urs şi înjurând de mama focului:
“- Băga-mi-aş pula pe gât, cât de prost am fost că am luat paloşul şi nu un pistol”

Ajunse la spital, fu internat o săptămână cu curul căldare, dar îşi jură răzbunare cruntă.

Luă pensia bunică-sii, mai făcu o muie două, şi îşi luă un pistol la mâna a doua.

Se puse pe drum şi ajunse la urs acasă.

Nu mai e rost să povestesc ce mişto s-au distrat urşii cu Ţugulea… Bondage, anal, oral, bukkake, feetjob, bearjob, ce mai, o nebunie.

Iar i se dădu drumul, iar stătu ăsta în spital o lună, crăcănat tot.

Vându pe bunică-sa la un arab, şi-şi luă mitralieră.
Iar hop la urs acasă, trage în ăia p-acolo, fiind de data asta sigur de reuşită.

Pula… Urşii rădeau de gloanţe ca de tânţari.
L-au bătut bine pe Ţugulea, l-au frăgezit, bondage, bukkake, anal, tot tacâmul.

L-au chinuit o lună întreagă, după care i-au dat drumul.

Stă Ţugulea în spital 6 luni în comă, deja cu curul spart, fără dinţi… Era în ultimul hal – FUBAR (aproape îmi dau lacrimile când mă gândesc la el)…

Iese el din spital, se târăşte până la bancă, face credit, ia o bazooka, şi se duce iar în pădure după urs.

Moş Martin era plecat după fragi şi mure.

– Super, că nu e javra dracului acasă, e pe teren neutru şi e singur, îşi zise Ţugulea.

După o oarecare căutare prin tufişuri de mure, scârbit de atâtea prezervative folosite, tampoane sângerânde şi căcaţi îmbătători, îl zări pe urs dormind la umbra unui pom.

-Al meu eşti, lighioană spurcată, urlă Ţugulea, slobozind o ogivă către urs.
Dar, surpriză… de emoţie tremura tot şi rată lovitura de graţie.

Se trezi ursul, vine către un Ţugulea deja căcat pe el de frică, îl bate pe umăr şi zice:

– Mă, acu fii sincer, tu nu vii la vănătoare, nu?

Ţugulea şi dudele din pădurice

Ei, dracii moşului, pe vremuri îndepărtate, pe cînd era Aliescu împărat peste Ţiganeea, zice-se că ţara fusese năpădită de nymeri.
Aceştia semănaseră pari, topoare şi bâte în capetele bieţilor ţiganeeni, în dorinţa lor de-a cotropi.
Nici ei nu ştiau de ce anume, dar după cum aflasem de la o reporteriţă a pulii doftoriţă, fuseseră chemaţi de împăratul Aliescu.
Între două partide de sex on and in bitch, am aflat ceva cu adevărat cutremurător.
Anume ca cele 3 fete ale împăratului Aliescu, mândrele lui fecioare (vorba vine, toată ţara ştia că alea-s nişte curve d-alea nesimţite care scuipă pe pulă la muia zilnică), fuseseră răpite, şi probabil babardite de cei cinci nymeri şefi.

Bravul popor ţiganeean fierbea la foc mic de indignare.
Nu era de ajuns că pierduseră luptele cu nymerii cu scoruri zdrobitoare de 10-0, 9-1 şi 7-3, dar acum mândrele poporului fuseseră răpite.
Ma nasol că toţi futeau la ele, nu de alta, da’ majoritatea ălorlalte coarde muieri erau plecate în ţări vecine, la cules de dude de pădurice.

Cum, nu ştiţi ce-s dudele de pădurice?
Păi, dracii moşului, dudele sus numite sunt nişte dude cărnoase aflate în păduricea stufoasă a muntelui Venusian.
Sunt foarte bune la gust, cu toate că nu prea se mănâncă (am auzit că nişte japoneji făceau ostropel din dude de pădurice, precum şi nişte friptane pe plită, o nebunie).

Da’ la noi, mai mult se ling şi se muşcă.

Aceste situaţiuni deloc de lăsat au ajuns şi la urechile tânărului Ţugulea.
Acesta era văr de-al doilea cu fratele Greuceanului, Melaiche.

Ca şi verii săi, era tare-n paloş şi-n papagal. Păcat că nu prea ştia omu’ să deie cu pumnul…

El, plin de mâhnire se prezentă la palatul Scotroceni, pus pe fapte mari.
Îi jură credinţă împăratului Aliescu, pupându-i başkeţii Myke, plini de căcat domnesc şi zise:

– Măria ta, măriile voastre dregători, ascultători şi poporime, eu, Ţugulea, feciorul ciobanului Oiţă, frate de slaboz cu Bălan Bicisnicul, mă leg (cu cătuşe din oţel suedez) să înfrâng nymerii şi să eliberez cele trei curvete prinţese.

– Ura, ura, gol Ţiganeea, strigă poporimea-ntr-un glas, uitându-se la LCD-ul legat de spatele unui pitic de la curte (am uitat să vă spun că toţi erau plini de microbi, aşa numiţii microbişti). Până la urmă, citind în cărţi, lună, stele, cafea, boaşe de yac şi dude de pădurice, se prinseră că Ţugulea voia să elibereze fetele.

– Bravo feciorule, zise împăratul Aliescu, mă bucur că un om simplu, din popou popor se încumetă a pleca în lupta cea inegală cu ‘cei nymeri.

– Păi dacă nu eu, cucuvaia ta, atunci cine?

Zis şi făcut, se puse masă mare, haliră ăştia rezervele federale de nutreţ, toate poamele din împărăţie, băură tot mustul de agrişe până se căcară pe ei.
După acestea, Ţugulea plecă la drum, luând calul său vorbitor şi înaripat (orice poveste mijto are un cal d-ăsta pizdos, nu?), GPS-ul la mâna a doua de pe net, arcul cu săgeţi otrăvite în căcat de viperă şi sloboz de ren de-al Moşului, precum şi ceva de-ale gurii (pipă, opiu şi niscaiva cocaină sălbatică).

După ce se rătăci de câteva ori prin păduricea de pe muntele Venusian, ajunse în hruba celor cinci nymeri.

Primul nymer sălbatic avu ghinionul să se-mpedice de-o buturugă şi căzu mort de beat într-un pârâu proaspăt făcut de calul lui Ţugulea, şi muri.
Al doilea sări la Ţugulea c-o lopată şi-l păli în moalele capului.
Însă, bravul nostru anti-erou nu simţi nimic. Părerile erau împărţite: ori era nesimţit, ori nu simţea nicio lovitură la capul de sus, de când îi băgaseră doftorii o placă de metal pe greier (luptase pe front). Mă rog, nymerul rămase cu gura căscată, împroşcând un miros de usturoi şi pizdă de te trăznea.
Ţugulea profitând de desele momente de imbecilitate ale nymerului, îi tăie acestuia o mână, o ureche şi-un picior, toate dintr-o singură lovitură (v-am zis că era dat în mizda pă-sii), îi dete un şut în cur şi-l trimise să cumpere vodkă. Nici până acu nu s-a aflat nimic de acesta.

Nymerii trei şi patru erau siamezi, şi Ţugulea le făcu repede de petrecanie, tăindu-i pe unde se legau între ei. Adică le tăie pula, şi aceştia muriră prăbuşiţi într-o baltă de sânge şi fecale.

Al cincilea nymer era cel mai ciumeg dintre toţi.
A plecat singur, mânat de nevoi şi de frica încălzirii globale.

Plin de voioşie, Ţugulea pătrunse în hruba din păduricea Venusiană şi le slobozi pe cele trei fete.

Mai cu una, mai cu muia, mai cu leapşa, ajunseră pe înserat la palatul Scotroceni.
Împăratul Aliescu, bucuros nevoie mare că-i veniseră coardele acasă, promise una din ele de amantă oficială a lui Ţugulea şi jumate de împărăţie.
Flăcăul nostru, îşi zise:

– “Bă, ia să le testez eu pe vacile astea, că nush care din ele e plină de viermi în pizdă, de cât de curvă e.”

Se duse în faţa lor, scoase pula cu penseta şi zise:

-“Fă, ce e asta?”

-“Pula, ştie toată lumea” ziseră fetele cele mari.

-“Da, ştiam că sunteţi nişte curve amândouă”, tună Ţugulea, şi le plezni peste buci c-un retevei.

A treia fată, îşi puse ochelarii de la Lotto, se uită bine de jur împrejurul pulii şi decretă:

-“Să moi io dacă ştiu ce e asta!”

Ţugulea, plin de lacrimi de bucurie că asta mică nu era curvă o luă de amantă, luă şi jumate de împărăţie de la tac-su, mâncară, băură, pula mea, ca la ocazii d-astea simandicoase.

În noaptea falnică, scoase pula la ea şi zise cu mândrie:

-“Fă, asta e pula, fii atentă bine la ea!”

Aia mică se căca pe ea de râs.

-“De ce râzi fă?”

-“Dacă aia e pula, atunci a nymerului ce era?”

Nervos din cale-afară că toată ţara e plină de curve, o bătu cu bestialitate, fu dat în urmărire generală la ştirile de la ora 5, pula mea, tot tacâmu’.
Zice-se că s-a dus înapoi la nevastă-sa aia bună, soră cu Ciciollina, anume Missciolina, însă îs numa zvonuri aruncate de ştirişti.

Şi uite-aşa, încălecai pe-o iapă şi vă spusei povestea jumate.
La mulţi ani, şi să nu vă prind la dude.

What The Fuck???

Deschid aici o serie de WTF-uri.
De zi cu zi, cât şi imaginare (oare?)

Scutec ţigănesc:

“- Fă haladito, unde e ţava aia de puneam cârnaţii pe ea, că am tăiat cânele de Crăciun?”
” – Vezi mancaţ-aş că e la corcodelo… Dacă o iei, ia şi ibricu’ să pun dă cafea lu’ mă-ta!”