De la americani avem expresia TIME IS MONEY. De la manelisti avem expresia AS DA ZILE DE LA MINE. Cele 2 chestii combinate au generat filmul IN TIME. Si totusi, care este valoarea timpului pentru noi?
Emil Calinescu sunt, iar in acest guest-post o sa va vorbesc despre valoarea timpului pentru mine. Nu e vorba ca sunt narcissist (da, sunt, nu asta e problema), ci prefer sa ma dau exemplu pe mine decat sa vorbesc in numele altora.
Si dau exemplu o chestie intamplata chiar asta-seara. Am fost la o intalnire cu niste colegi de la un training. Intalnirea avea un scop tematic: sa ne jucam board-game-uri. Nu intru in detalii legate de jocuri, ci ma voi referi la timp, ca despre el era vorba. Asadar, am terminat cam pe la 12 fara 10. La ora aia cam greu cu mijloacele de transport. Deci aveam 2 variante:
1. Sa ma duc sa astept RATB-urile de noapte. Iar asteptarea putea fi chiar de 30 de minute. Bine, daca plecam cu 3 minute inainte prindeam un troleu care se retragea, dar alea sunt exceptii. Varianta asta, subliniez, era gratis.
2. Sa dau bani la un taxi si sa ajung acasa in maxim 10 minute. Mai putin. Apropo, la varianta 1 am calculate doar timpul de asteptare al autobuzului, el face oricum mai mult decat taxiul. Taxiul costa cam 5-6 lei (7 mi-a luat de la Unirea, aici e drumul drept). Asta daca nu prind vreun tepar.
Voi ce ati alege? Fara sa va uitati la raspunsul meu, ganditi-va la 3 aspecte:
1. Cat de obosit sunteti?
2. Cate aveti de facut cand ajungeti acasa?
3. Cand trebuie sa va treziti maine?
Alegerea mea a fost sa iau autobuzul de noapte. Si asta pentru ca:
1. Sunt obosit nitel, dar nu rupt de oboseala.
2. Acasa trebuia sa scriu ceva pe blog, dar nu mult, adica puteam amana pana maine dimineata (adica azi, ca e deja 00).
3. Nu am ora de trezire.
Cu toate, astea, ramane intrebarea: care este valoarea timpului? Chiar daca aceste 3 chestii erau bifate ca mine, eu tot am pierdut cam 30 de minute. Se pune intrebarea: 6 lei valoreaza mai mult ca 30 de minute? Fie si daca am considera ca acele 30 de minute ar fi 30 de minute in plus de somn.
Inca un aspect, la mine foarte relevant: eu urasc taximetristii. Nu atat de mult incat sa le doresc raul, dar indeajuns de mult incat sa-i evit pe cat posibil.
Eu am facut o alegere, sunt curios voi ce alegere ati face. Si de ce.
Salutari VALOROASE tuturor si va astept cu un guest-post la fel de valoros si pe blogul meu!
La fel as fi facut. Eu si la 3-4 dimineata dupa o seara de club sau o iesire care se prelungeste mai mult, tot la RATB-ul de noapte apelez. Cu un taxi merg daca ori am stat preaaaaaaa mult pe tocuri sau am mainile pline de cadouri 😀
Si poate n-ar fi de banii pe care ii dau pe taxi … ar fi tot din cauza taximetristilor care pe drum incep sa se bage in vorba aiurea doar ca sa inceapa sa povesteasca despre faptul ca ei apeleaza la bunul simt al clientului, ca au avut nu stiu ce fel de clienti in ziua aia pe care i-a luat de la aeroport si i-a dus la dracu’-n praznic si nesimtitii nu i-a lasat niciun leu peste, ca vezi-Doamne, catamai cursa a facut! Si decat sa imi supun auzul la un asemenea viol, mai bine plec de la locatie cu vreo 10 minute inainte de ora de plecare a RATB-ului si stiu ca merg si-n liniste si-n siguranta si cu abonament.
Btw, Sebastian Bargau are un articol misto rau de tot despre taximetristi.
Știu l-am citit.
Nu numai el, toată lumea e scârbită de taximetriști.
Ideea era valoarea timpului, nu că fugi de taximetriști ca dracu’ de tămâie…
Ba e si asta. Pentru unii conteaza mai mult opinia proasta pe care o au fata de taximetristi, pentru altii conteaza mai mult timpul. E tot o valorizare a timpului.
Poftim că am scris ceva pe tema asta cu taxiurile.
Nu e complet, dacă ar trebui să scriu de la A la Z mi-aș face blog special numai pentru așa ceva 🙂
http://spanac.eu/urati-taximetristii/