Construcția stației de metrou Titan din București a trebuit să învingă solul mlăștinos folosind o tehnică inovatoare numită „înghețarea solului”. Inginerii au introdus țevi speciale prin care au circulat agenți frigorifici la temperaturi de aproximativ -40°C, înghețând temporar terenul pentru a permite săparea în siguranță a tunelurilor. După finalizarea lucrărilor, solul a fost lăsat să se dezghețe treptat, fără a compromite stabilitatea construcției.
În inima cartierului Titan din București, o stație de metrou aparent obișnuită ascunde una dintre cele mai îndrăznețe soluții inginerești folosite vreodată în România: stația Titan a fost construită nu pe sol stabil, ci pe un teren mlăștinos, solidificat temporar prin înghețare artificială.
O problemă de sol care părea de netrecut
Zona Titan, cunoscută istoric ca parte a mlaștinilor de la „Balta Albă”, prezenta pentru constructori o provocare majoră: un sol instabil, format din straturi moi, nisipoase și saturate cu apă. Condițiile geotehnice făceau imposibilă excavarea clasică, întrucât peretele gropii de fundație risca să se surpe sau să se umple imediat cu apă.
Aici, tehnologiile convenționale se opreau. Dar soluția a venit din ingineria de avangardă a vremii: înghețarea artificială a terenului, o metodă rar folosită, dar extrem de eficientă.
Cum a fost înghețat solul?
Procesul a început cu forarea a zeci de puțuri verticale în jurul viitoarei stații, în care au fost introduse țevi metalice speciale. Prin aceste țevi s-a făcut circulația continuă a unui agent frigorific, cel mai probabil azot lichid, la temperaturi de aproximativ -40°C.
În decurs de aproape 90 de zile, solul mlăștinos s-a transformat treptat într-o masă compactă și stabilă de pământ înghețat. A fost ca și cum natura a fost pusă în pauză – iar inginerii au putut să excaveze și să construiască în siguranță structura subterană a stației.
Un design aerisit și impresionant
Construcția în sine a fost una spectaculoasă: fără coloane interioare, stația Titan are o structură boltită autoportantă, cu o deschidere amplă între peroane. Această formă arhitecturală a fost posibilă tocmai datorită mediului de lucru sigur oferit de înghețarea solului.
După finalizarea lucrărilor de betonare și armare, agentul frigorific a fost oprit, iar solul a fost lăsat să se dezghețe treptat, fără a afecta integritatea construcției. Designul și structura au fost gândite să preia treptat greutatea și presiunea solului revenit la starea sa naturală.
O premieră inginerească în România
Este una dintre puținele construcții civile din România realizate prin tehnica înghețării solului. Această metodă, folosită mai des în țări nordice sau în minerit, a fost aleasă la Titan pentru că era singura soluție viabilă care permitea construcția în acea locație, fără devierea traseului metroului.
Stația Titan a devenit astfel un simbol discret al inovației inginerești românești, iar realizarea ei este considerată un adevărat studiu de caz în domeniul construcțiilor subterane.
Concluzie
Deși pentru călătorii de zi cu zi stația Titan pare doar un punct de legătură între două destinații, pentru inginerie ea este un monument al inteligenței, curajului și adaptabilității umane. Înghețarea artificială a solului nu doar că a salvat proiectul, dar a oferit o lecție valoroasă despre cum, atunci când natura devine obstacol, știința o poate transforma în aliat.
Astăzi, mii de bucureșteni circulă printr-o stație ridicată pe gheață – o gheață care nu se mai vede, dar care a scris istorie sub pământ.
